Codul de numai informații agricole

Codul de Bune Practici Agricole (CBPA) este o carte (de 204 pagini) despre bunele practici agricole referitoare doar la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Iar o carte nu poate fi o lege, așa cum era prevăzut până acum. În Ghidul fermierului privind ecocondiţionalitatea, ediția V, 2019, pagina 12 (SMR 1), editat de APIA, CBPA este menționat ca „Legislaţie aplicabilă”.

Drept urmare, CBPA a devenit o carte cu informaţii despre măsuri ce pot fi folosite în mod voluntar de către fermieri.

Respectarea Programului de acțiune (PA) pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole” este  însă obligatorie.

Cu aceste informaţii, Cătălin Simota, directorul ICPA, a deschis întâlnirea consultativă cu reprezentanți ai organizațiilor de fermieri privind versiunile de lucru pentru „Codul de bune practici agricole și Programul de acțiune (PA) care  a aut loc ieri, 12.11.2019.

Fermierii sunt interesați în mod deosebit de două aspecte: perioada de interdicție pentru aplicarea îngrăşămintelor și dozele de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate.

Art. 3 – Perioade de interdictie în aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol (PA)

„(1) Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare”. Pentru zonele de câmpie nu se pot aplica îngrășăminte organice și minerale în perioada 15XI -15 III.

Din figura de mai jos prezentată în CBPA, rezultă că în România riscul de percolare este mediu și mic în zona de câmpie.

Fig. 1. Riscul potențial de levigare

Putem aproxima că între 15 noiembrie și 1 martie în România plouă 120 mm (https://www.globi.ro/romania/clima). Acest volum de precipitații ar putea determina percolarea (deplasarea în jos) a nitraților pe o adâncime de 20-40 cm pe solurile lutoase (mijlocii. După cum reiese și din figura 1, în condițiile din sudul țăriii nu sunt motive pentru o perioadă de interdicție de 120 de zile.

Gândind la fel, simțind la fel, în noul PA s-a admis fertilizarea cu 50 kg N/ha în perioada de interdicție a culturilor de toamnă. Am putea spune că este mai bine decât în varianta actuală, dar uneori este prea puțin. 

Încă ceva: 15 martie nu poate fi un prag pentru aplicarea îngrăşămintelor, deoarece o parte din ele, (inclusiv cele cu azot), se aplică înainte sau odată cu semănatul.

  1. Orzul pe două rânduri de primăvară (orzoaica) și ovăzul se seamănă în prima urgență, deoarece temperatura minimă de germinație este 1-2 oC. Întârzierea semănatului la ovăz poate reduce producţia cu cca. 30%.
  2. Semănatul mazării începe în prima decadă a lunii martie. Textul PA se referă la toate îngrăşămintele, nu numai la cele cu N. Dar sunt situații când se aplică și azot la mazăre.
  3. Plantarea cartofului timpuriu începe în 5 martie.

Al doilea subiect important din PA este doza maximă de azot ce poate fi folosită, cu sau fără studiu agrochimic.

Nu se face studiu agrochimic

Marea noutate este faptul că se fertilizează parcela, nu cultura. Este un principiu corect, care poate fi aplicat în anumite condiții, de exemplu în agricultura ecologică, unde producţia depinde în primul rând de fertilitatea solului.

Ce înseamnă de fapt acest lucru? Parcela poate să primească cel mult 130 kg N/ha, de la 1 ianuarie la 31 decembrie, de fapt de la 15 martie la 15 noiembrie (la ora actuală pentru regiunile de câmpie).

În această situație se descurcă bine un fermier cu o fermă de dimensiuni medii. În anii favorabili din punct de vedere climatic, fermierul fertilizează fazial, folosind dacă este cazul toată doza de azot, de 130 kg N/ha. Azotul îl aplică o parte ca îngrășământ starter, iar restul în vegetație, în funcție de apa disponibilă. S-ar putea să nu-i mai rămână pentru grâu nimic, deoarece a utilizat toate cele 130 kg N/ha ce pot fi folosite pe parcela respectivă în acel an. Dar pentru că a plouat suficient, din mineralizarea materiei organice a rezultat suficient azot pentru a acoperi cu chiu cu vai necesarul de N în toamnă pentru grâu.

Când condițiile climatice de la începutul vegetației nu sunt foarte favorabile, nu aplică 130 kg N/ha și atunci îi rămâne azot și pentru grâu.

Plan de fertilizare – actualizat

AA este azotat de amoniu cu 33,5% N.  DAP are în compoziție 18% N și 46% P2O5

În care se face studiu agrochimic

Un studiu agrochimic în care se determină conținutul în nutrienți doar pe adâncimea de 0-20 cm, poate avea următoarele efecte negative, mai ales la fermierii care vizează producții mari:

  • Risipă de azot, care poate duce la poluarea solului și a apei.
  • Dereglări de nutriție cauzate de excesul de azot din sol și din plante.

Motivul este următorul: fermierii care aleg să obțină producții mari, vor fertiliza abundent, în funcţie de azotul care există doar în primii 20 cm. Cantități apreciabile se găsesc însă în sol la adâncimi de până la 90 cm sau chiar 120 cm, care pot determina efectele descrise mai sus.

În mod evident, trebuie să căutăm soluții mai bune.

Dar nu cred că le vom aplica vreodată.  Din anul  2005, ICPA realizează pentru ministerul / „departamentul” apelor diferite  versiuni ale CBPA. Nu contează ceea ce scrie în cod, atâta timp cât în Programul de Acțiune sunt menținute câteva directive ale celor de la mediu/ape. De aceea, CBPA este o carte fără bibliografie, care nu se bazează pe experiențe în câmp ci pe estimări. Din acest motiv, cred că fermierii vor trebui să se mulțumească cu „bonificațiile” pe care le primesc în Programul de Acțiune:

  • 50 kg N/ha ce pot fi aplicate pe parcursul celor 120 de zile de interdicție a fertilizării, „favoare care nu există explicit în alte țări”
  • 130 kg N/ha împărțite la două culturi/an când nu există studiu agrochimic. Nu este chiar o favoare, deoarece uneori  130 kg N/ha*an este prea mică pentru două culturi.

Din păcate, mă tem că fermierii nu vor obține niciodată ceva semnificativ mai mult, atâta timp cât „cei de la Ape”  sunt principalii responsabili pentru Programul de Acțiune.

 

 

Facebook Comments