Aveți încredere în produsele Corteva, dar convingeți-vă și singuri!
Îmi place concluzia la care am ajuns ascultându-l pe Jean Ionescu directorul Corteva în transmisia directă de la TCE 3 Brazi, din judeţul Neamț făcută de Agrointeligența.
Când o companie investește în jur de 5 milioane dolari/zi, volumul de informaţii este atât de mare, încât uneori sunt transmise doar concluziile. Concluziile Corteva. Care, uneori diferă de informaţiile publice.
Iată despre ce este vorba. Știam că mana nu poate fi controlată de fungicide aplicate în vegetație. Când am auzit că sunt fermieri „disperați” să mai găsească Tanos pentru a trata mana, m-am aflat în situația descrisă de Jean Ionescu. Am încercat să găsesc argumente bibliografice, pentru aplicarea fungicidelor în vegetație împotriva manei.
Iată ce-am găsit.
Informaţii din materialele CETIOM/Terres Inovia despre controlul manei
| Elementele tehnologice | 2008 | 2011 |
| Rezistenţa sau toleranţa hibridului | +++ | +++ |
| Aplicarea fungicidelor în vegetaţie | – | – |
| Densitatea optimă | ++ | – |
+++ permite controlul sau limitează foarte puternic boala
++ limitează dezvoltarea bolii sau efectele sale
– nu se cunoaşte vreun efect
Vrânceanu și colab. 2004
| Secvenţa tehnologică | Mana |
| Măsuri agrotehnice | |
| Alegerea terenului | +++ |
| Rotaţia | +++ |
| Fertilizarea | – |
| Momentul semănatului | ++ |
| Igiena culturală (distrugerea samulastrei) | +++ |
| Irigarea | ++ |
| Măsuri biologice | |
| Rezistenţa genetică | +++ |
| Antagonişti şi superparaziţi | – |
| Măsuri chimice | |
| Tratamentul seminţelor | +++ |
| Tratamente în vegetaţie | – |
| Prognoza şi avertizarea | – |
Tanos sau netanos, n-ar fi trebuit să meargă! Până în 2011, în materialele CETIOM/Terres Inovia apărea informaţia că fungicidele aplicate în vegetație nu au efect asupra manei. La fel și în lucrările de specialitate din România, de exemplu Vrânceanu și colab. 2004. Nu se recunoștea vreun efect al aplicării fungicidelor în vegetație, în timp ce tratamentul seminţei era considerat foarte eficace.
Terres Inovia este un institut tehnic finanțat de fermieri. Deci poate susține orice variantă tehnologică demonstrată. Dar nu poate susține ceea ce nu știe. Și dacă până și clima se schimbă, nu-i de mirare că s-a putut schimba efectul unor fungicide asupra manei. Și Terres Inovia să nu fi prins de veste?
Tanos – Protecția împotriva manei din infecțiile secundare
Tanos este un fungicid cu spectru larg de acțiune. Este omologat la floarea-soarelui pentru utilizarea împotriva putregaiului alb (produs de Sclerotinia sclerotiorum ) și cenușiu (produs de Botrytis cinerea) și a pătării brune-cenușii a tulpinii (Phomopsis helianthi). Dacă cei de la Corteva ar actualiza eticheta care se găsește pe internet, aș spune că poate controla și alternarioza.
Tanos conține două substanțe active, cimoxanil (250 g/kg) și famoxadon (250 g/kg). În Statele Unite, cimoxanilul este descris ca o moleculă care acționează translaminar, previne și vindecă infecțiile provocate în primul rând de ciupercile din ordinul Peronosporales: Phytophthora, Plasmopara și Peronospora. (http://pmep.cce.cornell.edu/profiles/extoxnet/carbaryl-dicrotophos/cymoxanil-ext.html).
În 1988 se folosea și la tratamentul seminţelor de floarea-soarelui.
Aceleași molecule, dar cu alte concentrații (300 g/kg la cimoxanil și 250 g/kg la famoxadon), sunt folosite în România, la produsul Equation Pro, care controlează mana la cartof, la tomate și la vița de vie. Adică controlează toate mănările importante pentru noi!
Ar putea controla atunci și mana la floarea-soarelui? Fermierii care l-au folosit, spun că da.
De ce a fost util Tanos în acest an?
Există mai multe tipuri de infecție provocate de Plasmopara halstedii:
- primară/sistemică/totală care se transmite prin sol și uneori prin seminţe.
- primară întârziată, se manifestă în fenofazele de 4-8 frunze.
- secundară, poate apărea pe toate organele epigee: frunze, tulpini sau inflorescențe.
- secundară, care se transformă în sistemică și poate infecta seminţele. În acest caz, MMB se poate reduce cu până la 40%.
Tanos nu poate avea efect asupra infecției primare produsă de inoculul din sol, dar poate controla celelalte tipuri de infecție.
În anii obișnuiți, nu trebuie aplicat Tanos special pentru controlul infecțiilor secundare de mană, pentru că acestea de obicei nu afectează producţia. Dar în anii foarte favorabili pentru mană, când există pericolul transformării infecțiilor secundare în sistemice și s-ar putea infecta seminţele, aplicarea Tanos (în două tratamente consecutive la interval de 7 zile cu doze de 0, 4 kg/ha), pentru Sclerotinia și/sau Phomopsis poate avea efecte măsurate în tone suplimentare de producţie.
Concluzii
Hibrizii rezistenți/toleranți și tratamentul corect efectuat la seminţe pot conduce la evitarea infecțiilor cauzate de Plasmopara halstedii. Dacă vremea favorabilă infecțiilor secundare de mană persistă, se poate aplica Tanos, care împiedică transformarea infecțiilor secundare în infecții sistemice, mult mai păgubitoare.
Marile companii au întotdeauna mai multe informații decât consultanții, dar nu le distribuie întotdeauna cu explicații suficiente
În unele cazuri, mana trebuie controlată cu Tanos.
Mai bine să faci un tratament, decât sa-ți pară rău că nu l-ai făcut? Vom mai vedea!
Informații suplimentare
Există 3 tipuri de infecție provocate de Plasmopara halstedii: prin sol, prin vânt și apă și prin seminţe. Infecția primară prin sol, sistemică (totală), are loc imediat după germinarea seminţelor de floarea-soarelui. Oosporii, formele de rezistență sunt viabili 5-10-14 ani în sol, pe resturile vegetale. Când este multă umiditate în sol după semănat, temperaturi de 10- 16, chiar 18 oC, cu nopți umede și răcoroase, oosporii germinează, rezultă zoosporangi din care se dezvoltă zoosporii. Ei sunt mobili, prevăzuți cu doi flageli cu ajutorul cărora se deplasează, datorită unui chemotactism pozitiv, părăsind porii din sol când acesta este saturat cu apă și se atașează de rădăcinile primare ale plantulelor, cu lungime de 1-2 cm. Formează un miceliu de infecție și pătrund în țesuturile plantelor, mai ales în cele meristematice (Dumitraș și Șesan 1988), unde formează haustori (infecția primară). Din acest motiv trebuie evitat excesul de apă în primele 5 zile după semănat, îmtârziindu-l dacă este cazul. Plantele de floarea-soarelui nu trebuie să stea „cu picioarele în apă”, spun francezii.
Infecția secundară. Din miceliul care a invadat celulele și spațiul intercelular, se formează fructificații (zoosporangi) pe rădăcini, pe hipocotil, pe epiderma inferioară a cotiledoanelor și a primelor frunze, care eliberează zoosporii mobili ce vor infecta părțile aeriene ale plantelor tinere, aflate atât în apropierea locului infecției primare cât și ale celor mai depărtate, deoarece zoosporangii sunt purtați de vânt și apă la distanțe mari. De obicei infecția secundară nu produce pagube importante.
Plantele la care infecția primară este sistemică și s-a produs prin rădăcini, sau prin infecție secundară precoce cu atac în fenofazele 2-4 frunze, rămân pitice, cu înălțimea de cel mult 30 cm. Nu se formează semințe și au loc pierderi de producţie.
Infecția secundară se produce când frunzele de floarea-soarelui rămân mult timp ude.
Mai sunt cazuri când infecția sistemică poate apărea la câteva săptămâni de la răsărire, atunci când fungicidul aplicat pe sămânţă reușește să întârzie infecția, dar nu să o oprească. În acest caz, apare o infecție sistemică târzie, în fenofaza de 4-8 frunze.
Toată lumea este de acord că infecția primară, sistemică, cauzată de oosporii din sol sau de pe achene, este cea mai gravă formă, care poate determina reducerea densității, nanismul plantelor, lipsa seminţelor și în final reduceri mari de producţie. În acest caz, boala poate fi evitată dacă se folosesc hibrizi rezistenți sau fungicide pentru tratarea seminţelor.
Părerile sunt împărțite în ceea ce priveşte importanța infecțiilor secundare care afectează frunzele și a celor sistemice care afectează seminţele.
Infecțiile secundare nu produc de obicei pagube, deoarece leziunile produse pe frunze nu sunt mari și nu afectează producţia.
Când condițiile favorabile bolii persistă, infecțiile secundare se pot transforma în infecții sistemice, iar dacă sunt infectate inflorescențele, MMB se reduce substanțial, producţia scade, iar seminţele formate pot fi purtătoare de oospori, care transmit boala de la un an la altul (dacă infecția are loc în loturile de hibridare).
Infecțiile sistemice din sol se pot produce într-un timp limitat, pe când cele secundare pot apărea pe parcursul întregii perioade de vegetație.
În infecțiile primare, plantele sunt izolate sau sunt grupate ca și când ar ocupa porțiuni de rând cu exces de umiditate.
Dacă plantele afectate sunt distribuite mai mult sau mai puțin uniform, infecția a fost una secundară, transformată în sistemică. (Fungal ecology 2 ( 2009 ) 7 5 – 80).
În acest an, în care condițiile foarte favorabile pentru infecția cu mană au des întâlnite, fungicidul Tanos, cu efect preventiv și curativ, a fost aplicat cu succes împotriva:
- Infecțiilor primare întârziate, manifestate în fenofaza 4-8 frunze, deoarece excesul de apă din sol a spălat/diluat metalaxilul (s.a. folosită la tratarea semnței), acesta întârziind apariția bolii, fără a-i putea opri apariția.
- Infecțiilor secundare, nu a permis transformarea infecțiilor secundare în infecții sistemice care să infecteze seminţele.
h= 40 cm, calatidiu fără seminț