Într-o lume a marketingului dominată aparent de Facebook, unde de multe ori visurile furnizorilor de inputuri sunt prezentate ca niște certitudini tehnologice, fără argumente serioase, am fost foarte plăcut surprins de ceea ce am citit în eticheta erbicidului Bizon de la Corteva, „o nouă intrare în Topul PPP”. Este unul dintre puținele erbicide ce poate fi aplicat toamna la grău. Un avantaj major al utilizării acestui produs este faptul că plantele de grâu rămân „singure la masă”.
Prin erbicidarea din toamnă, după răsărirea grâului, se evită utilizarea îngrăşămintelor de către buruieni. În majoritatea cazurilor, erbicidarea se face primăvara, după fertilizare. Deci, după ce îngrășăm buruienile cu azot, încercăm să le distrugem, fiind obligați să folosim doze mai mari de erbicid, pentru că, nu-i așa, buruienile sunt mai viguroase după o porție bună de nutrienți.
Există câteva soluții de control eficace (peste 85% din buruieni distruse), aplicate toamna la culturile de cereale păioase (grâu, orz, secară), de la cea „extremă”, clorsulfuron, cu efect puternic asupra plantelor din rotație, la cea mai nouă, erbicidul Bizon.
Bizon controlează buruienilor anuale mono și dicotiledonate până la recoltarea grâului, datorită celor 3 substanțe active cu acțiune complementară: diflufenican, penoxsulam și florasulam.
Diflufenican distruge buruienile nou răsărite, inhibând biosinteza pigmenților carotenoizi (Grupa F1 de la HRAC).
Florasulam și penoxsulamul sunt inhibitori ai biosintezei aminoacizilor ( grupa B conform HRAC).
Bizon controlează foarte bine (peste 95%) un spectru foarte larg de buruieni, inclusiv cruciferele, deci și samulastra de rapiţă convențională. Alte buruieni țintă importante pentru acest nou produs sunt Apera spica-venti (iarba vântului), Galium aparine (turița), Veronica persica și în mod deosebit Veronica hederifolia.
Ion Mutafa (manager marketing la sectorul erbicide de la Corteva), a precizat faptul că aplicându-se toamna (1 l/ha), imediat după răsărirea grâului, în intervalul BBCH 11-23 (o frunză – 3 frați), erbicidul Bizon poate păstra terenul curat până la recoltare. Se poate aplica o singură dată pe sezon.
Deși sunt catalogate efemere, buruienile din specia Veronica hederifolia vegetează destul de mult timp în solele semănate cu cereale păioase și rapiţă, îngrijorând pe mulți fermieri. În mod evident, V. hederifolia (doritoare) este mai greu de combătut decât alte specii din același gen (V. persica, V. arvensis etc.). Pierderile semnificative de producţie apar dacă densitatea depășește 25 plante/mp.
Dacă ceea ce Dupont făcea în anii trecuți, menționând în etichetele produselor și grupa HRAC din care făceau parte (vezi foto) era poate o obligație morală, acum s-a trecut la pasul următor, când informaţiile trebuie folosite.
Pentru a vedea grupa HRAC pentru erbicidul Arigo, dați clik pe linkul de mai jos (Grupa HRAC)
Și iată cum. Deoarece s-au semnalat în lume cazuri de rezistență la erbicidele din Grupa B de la HRAC care blochează enzima ALS la Centaurea cyanus și Apera spica-venti, specialiștii Corteva recomandă în cazul în care „s-a constatat sau se suspectează că pe câmpul erbicidat apare un tip de buruiană rezistentă la substanțele active cu mod de actiune ALS, pentru a preveni selecția în continuare a formelor rezistente, nu se va folosi un erbicid care să conțină substanța activă cu mecanismul de acțiune descris mai sus.
Se vor folosi produse care conțin substanța activă cu mod de acțiune ALS/AHAS alternativ cu erbicide având mod de acțiune diferit” (eticheta Bizon).
În acest context, spre exemplificare, în situațiile în care primăvara apar infestări cu volbură de exemplu, trebuie să se folosească pe solele unde s-a aplicat Bizon (s.a. din Grupele B și F1), produse din Grupa O (auxine sintetice), cum ar fi Cerlit (0,8 l/ha).
Se pare că în unele cazuri, amestecul de substanțe active este mai eficace în evitarea apariției rezistenței decât rotația lor. În acest caz, s-ar putea aplica în primăvară și Mustang (0,4 l/ha), cu substanțe active din Grupele B și O, pe sola unde toamna a fost folosit Bizon.
Corteva a făcut primul pas. Logic ar fi ca instituții ale statului român să ia inițiativa dezvoltării acestui subiect. Dacă suntem indiferenți la fenomenul apariției rezistenței la erbicide a buruienilor, s-ar putea să avem probleme serioase dacă, sau mai degrabă când, Uniunea Europeană va hotărî să reducă numărul de substanțe active de pe piață.
Este adevărat, când interesele sunt comune, ne putem baza pe „darurile tehnologice” primite de la multinaționale (hibrizi mai productivi, produse pentru protecţia plantelor cu eficacitate mare etc.), dar este jenant atunci când nu ne implicăm și noi.
Dacă doriți să aflați mai multe amănunte despre gruparea erbicidelor în funcţie de modul lor de acțiune, accesați linkul de mai jos.
http://hvhalmajan.ro/290/rotatia-erbicidelor/