Polenul de ambrozie (Ambrosia artemisiifolia) este un foarte puternic alergen. Provoacă rinită alergică, conjunctivită alergică, astm, leziuni urticariene de contact, la sfârșitul verii – începutul toamnei, fiind unul dintre factorii agravanți ai astmului bronșic (wikipedia).
Inflorescențele mascule (ambrozia este o plantă unisexuat monoică), produc pană la un miliard și jumătate de grăunciori de polen/plantă care sunt transportaţi cu uşurinţă de vânt la distanțe foarte mari (sute de kilometri). Așa că este de înțeles de ce combaterea ambroziei este de interes transfrontalier (european).
În țările în care orice lucru se ia în serios, combaterea ambroziei a început cu studierea ei (în Elveția, Stațiunea de cercetări agricole de la Nyon a fost desemnată să elaboreze o strategie de combatere a acestei buruieni din terenurile agricole și de pe marginea căilor de rulare (drumuri, terasamente de căi ferate etc.). Apoi a urmat informarea tuturor celor implicați în acest subiect: agricultori, „grădinari”, meteorologi, alergologi, școli, consultanți agricoli, responsabilii cu „spațiile verzi” de la „drumuri”, căi ferate și armată.
În 2008, când ambrozia infestase 80% din teritoriul Ungariei, și devenise cea mai importantă buruiană din floarea-soarelui, se considera că 50% din totalul polenului măsurat provenea de la această plantă. Din acest motiv, o comisie interministerială compusă din reprezentanții a 8 ministere a creat o bază legală pentru combaterea obligatorie a ambroziei. Cei care nu respectă regulile stabilite sunt amendați.
Ceva asemănător, va fi probabil și la noi. Deocamdată am început cu stângul. Parlamentarii români care au inițiat „Legea ambroziei” și-au propus, nici mai mult nici mai puțin decât „eradicarea acestei plante”, care nota bene, este și invazivă, adică se înmulțește ușor și repede.
Ambrozia trebuie împiedicată să facă seminţe (600-3.000/plantă). Nu suportă concurența cu alte plante la densități mari, motiv pentru care nu apare în grâu și în alte cereale păioase. De aceea, pe parcele unde a fost grâu, combaterea ambroziei trebuie făcută în miriște. La porumb sunt mai multe produse foarte eficiente împotriva ambroziei, de aceea nu sunt probleme la această cultură.
Floarea-soarelui și soia sunt culturile pe care le infestează ușor.
Strategii de combatere a ambroziei în cultura de floarea-soarelui
Nu sunt foarte multe opțiuni de combatere a ambroziei în floarea-soarelui, deoarece ambele specii fac parte din aceeași familie (Asteraceae).
Ambrozia este o plantă termofilă, care răsare după 10-12 oC. Erbicidul preemergent de la Adama, Racer 25 EC, are eficacitate dovedită în combaterea ambroziei. Se aplică in doza de 2,0 – 3,0 l/ha. Erbicidul are un efect rezidual ce durează 3-4 săptămâni, timp suficient pentru ca seminţele de ambrozie să germineze și să moară încercând să răsară. Substanța activa este reactivată de apa din precipitaţii sau din irigare (Andrei Doru – Adama).
O eficacitate bună are și erbicidul preemergent Wing P (două stele din 3 posibile) de la BASF, care se aplică în doză de 3,5-4 l/ha.
În postemergență există mai multe posibilități. BASF susține în mod obiectiv că erbicidele Pulsar, Pulsar Plus au o eficacitate de 90% iar Express de 70-85%. (Bogdan Gheorghescu https://m.agro.basf.ro/agroportal/…
Diferența în eficacitate se datorează faptului că pentru plantele de ambrozie mai mari de 5 cm, doza de Express omologată în România, de 30 g/ha, este prea mică. În Ungaria, unde doza omologată este de 45 g/ha, Express este la fel de eficace ca și Pulsar.
Este aceasta o problemă ținând seama de faptul că hibrizii rezistenți la Express ocupă cea mai mare suprafață semănată cu floarea-soarelui în România?
Cred că prin cartarea buruienilor, utilizarea ericidelor preemergente și aplicarea celor postemergente în doză variabilă, s-ar putea rezolva problema ambroziei la cultura de floarea-soarelui.
Și combaterea mecanică ar putea fi o soluție pentru fermierii care prășesc floarea-soarelui, dar distrugerea ambroziei ar putea fi îngreunată de faptul că fiind o plantă nitrofilă, crește în apropierea rândului unde s-a aplicat îngrăşământ starter.
Concluzii
Legiuitorii și-au imaginat faptul că fermierii români cunosc totul despre combaterea ambroziei. Iar un eventual eșec în „eradicarea” ambroziei s-ar datora exclusiv unor cauze imputabile fermierilor, motiv pentru care au propus amenzi cu sume cuprinse între 750 lei și 5.000 lei pentru persoanele fizice şi între 5.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice. Dar lucrurile nu stau tocmai așa!
Este nevoie de experiențe riguroase pentru a stabili doza corectă în funcţie de condițiile de aplicare. De exemplu, în Australia, dicamba (500 g/l) se poate aplica în afara terenurilor agricole, în următoarele doze (www.biosecurity.qld.gov.au:
• 8,8 l/ha – când se erbicidează pe toată suprafața.
• 0,6 l/100 l – când se stropește în vetre.
• 130 ml/15 l/100 mp – când se aplică cu vermorelul.
Mulțumesc BASF pentru acceptul de utilizare a fotografiilor.
https://m.agro.basf.ro/agroportal/mro/ro/mnews/mps_news_agro_field/combatere-ambrozie-culturi-metode-control-buruieni-311168.html