Logica vișiniilor nu poate ignora fitotehnica

Horia-Victor Hălmăjan, Stelian Folică

A doua opinie: se poate și altfel!

„A doua opinie” este o analiză sumară supusă dezbaterii pe FB, pornind de la puncte de vedere ale unor influenceri, șefi de exploatații sau specialiști/tehnologi, care pot fi completate, uneori chiar corectate, pentru a fi mai bine înțelese și apoi utilizate de către fermieri.

În această postare, materialul  pentru „A doua opinie” îl constituie câteva comentarii la tehnologiile aplicate de o exploatație de 3000 ha din sudul țării.

Să producem mai mult cu mai puțin

Într-un interviu televizat, s-a explicat și de ce: În ultimii 3 ani nu s-a mai fertilizat rapița cu fosfor.

Iată motivele:

  1. Fosforul se găsește în îngrășăminte complexe, care sunt destul de scumpe, 5-6000 lei/t. Renunțarea la 200 kg DAP/ha aduce o economie de 1200 lei/ha.
  2. Dacă se folosesc îngrășămintele complexe (de fapt binare, DAP), în procesul în care fosforul este pus la dispoziția plantelor, se consumă inclusiv acel azot din complexele pe care le folosim, și în plus și alt azot din sol.
  3. Procesul acesta consumă multă apă.
  4. Plantele de rapiță nu au suferit absolut de loc că nu au mai avut fosfor în ultimii 3 ani, chiar și în parcele cu rapiță după rapiță.

Concluzie: Nu se mai aplică de 3 ani fosfor la rapiță, deoarece s-a observat că absorbția fosforului mărește consumul de azot și de apă din sol, lucru perfect normal.

Explicații fitotehnice

Fosforul favorizează creșterea rădăcinii.

Rădăcini mai dezvoltate, absorbție mai mare de apă și nutrienți, plante mai mari, fotosinteză mai intensă, producție mai mare.

Prin renunțarea la aplicarea fosforului, se renunță la aceste avantaje.

Nu s-au remarcat carențe de fosfor, deoarece:

S-ar putea să existe suficient fosfor mobil în sol. Nu s-a menționat existența unor analize agrochimice.

Rapiță după rapiță. În monocultură de rapiță, în experiențe din Germania (universitatea Kiel), producția a fost de 3,4 t/ha, în timp ce după mazăre a fost de 3,8 t/ha, iar după orz 3,9 t/ha.

Resturile vegetale de rapiță care sunt destul de repede descompuse dacă sunt încorporate, conțin 44 kg P2O5/ha, la o producție de 4 t/ha.

Deși rapița necesită cantități mari de fosfor pentru creștere, cele mai mari producții sunt adesea obținute la doze mai mici de fosfor decât pentru grâu sau orz. Acest lucru se datorează faptului că rapița este o plantă foarte eficientă in absorbția fosforului din sol și din îngrășământ. Rapița  eliberează acizi organici lângă vârful rădăcinii, care cresc disponibilitatea fosforului din sol.

Mult zgomot pentru nimic

Se face mare caz de faptul că s-a semănat porumbul la 23 februarie.

Vișinii firmă că riscul e mic, deoarece se pot pierde doar cca.1000 lei, costul semințelor/ha, dar câștigul este de 3-4 t/ha, spor de producție față de porumbul semănat târziu.

Explicații fitotehnice

Ionescu Șișești scria că nu se poate spune pe zile de calendar când s-a încălzit pământul la 9 oC și putem semăna porumbul. Înseamnă că epoca optimă este perioada cea mai favorabilă pentru semănatul, răsărirea și creșterea plantelor de porumb și poate varia destul de mult. Nu este o epocă calendaristică. Anul acesta a fost între 23 februarie și ??, iar anul viitor poate fi între ?? – ??.

Tot Șișești afirmă că porumbul semănat la timpul potrivit dă un spor mediu de producție de 500 kg/ha față de porumbul semănat târziu.

 

 

Facebook Comments