Rotațiile scurte stimulează cercetarea, îmbogățesc companiile, dar fermierii abia le încearcă

Horia-Victor Hălmăjan, Stelian Folică

 Rotațiile scurte, de obicei intensive, sunt favorabile mai ales distribuitorilor, deoarece se folosesc  cantități mai mari de inputuri. Se practică la multe culturi: porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță etc. Rotațiile scurte de 3 ani la rapiță pot fi profitabile și pentru fermieri, deoarece un atac puternic de Sclerotinia, care produce pierderi  mai mari, are loc cam o dată la 10 ani, într-un număr nu foarte mare de locații. În 2004, numărul mediu de plante de rapiță infectate de Sclerotinia sclerotiorum în Regatul Unit era între 2-4% , cu pierderi de producție de 1-2%. Trebuie să evităm acumularea liberă a scleroților în sol. Pentru aceasta se pot folosi rotații lungi care „omoară de bătrânețe” scleroții a căror viabilitate în sol poate să ajungă la 8 ani. De asemenea se pot folosi hibrizi toleranți la Sclerotinia, cum ar fi PT303, care reduce la jumătate numărul de plante infectate, când infecția este foarte puternică, iar  aplicarea preparatului microbiologic CONTANS WG (spori de Coniothyrium minitans), poate distruge până la 70% din scleroții aflați în primii centimetri de la suprafața solului. Profitul obținut de fermierii români cu rotațiile scurte nu este foarte mare, din cauza lipsei unor informații convingătoare despre acest subiect. Nici nu se gândesc  să folosească avantajele economice ale unui hibrid tolerant la Sclerotinia, dar nu pregetă să cheltuiască în plus, folosind doze mai mari de fungicide decât  ar fi nevoie. Rotațiile scurte cu rapiță pot fi durabile pentru mediu și profitabile pentru fermieri, dacă folosesc tehnologii care pot reduce acumularea scleroților în sol.

Obiective. La rotațiile scurte, cercetarea încearcă să rezolve o dilemă majoră: cum să se câștige mai mult, cheltuindu-se mai puțin, dar folosind inputuri mai scumpe (cu eficacitate mare).

Rotații scurte: pro și contra. Cercetători de la universitatea Kiel din Germania au constatat că firmele de semințe și de protecția plantelor au fuzionat într-un ritm accelerat, pentru a se concentra pe cele mai profitabile culturi semănate pe suprafețe mari. Prin urmare, se prevede că tendința de utilizare a rotațiilor scurte va continua și în următoarele decenii, susțin specialiști germani în European Journal of Agronomy (2018). Uneori apar accidente care pot duce până la compromiterea culturii.  De vină în aceste cazuri nu sunt calitatea necorespunzătoare a semințelor sau eficacitatea redusă a produselor pentru protecția plantelor. De obicei fermierii sunt cei arătați cu degetul: „ce pretenții pot să aibă dacă folosesc numai rotații scurte, care favorizează înmulțirea bio-agresorilor, pentru controlul cărora se folosesc mai multe pesticide și îngrășăminte sintetice care afectează sănătatea solului și calitatea hranei ?”

Unii fermieri sunt obligați să practice rotații scurte din motive diferite: ·

• cererea redusă sau lipsa cererii active la industrializare sau la export pentru culturi cum ar fi sorgul, meiul, cânepa, inul pentru ulei, hrișca, șofrănelul, fasolea etc.·
• necesitatea investițiilor în utilaje și spații de depozitare specifice pentru abordarea unor culturi cum sunt cartoful, sfecla pentru zahăr (în acest caz, aproape doar exemplu teoretic) – care, în lipsa unei cereri active stabile în timp, sunt imposibil de justificat economic.
•   este nevoie de mai multe cunoștințe tehnice și competențe profesionale pentru o gamă mai mare de culturi.
• ignorarea importanței rotației pentru creșterea fertilității solurilor, a controlului mai ușor a buruienilor, bolilor și a dăunătorilor.

Îmbogățirea companiilor care furnizează inputuri pentru rotațiile scurte este logică și în mare parte meritată.  Se investesc sume enorme în cercetare care produce semințe și produse pentru protecția plantelor de cea mai bună calitate/eficacitate.

Poate fi îmbunătățit însă modul în care sunt transmise uneori informațiile către fermieri.

Să analizăm controlul  ciupercii  Sclerotinia sclerotiorum la rapiță în rotații scurte.

Primul pas: stabilirea  lungimii rotației.

Care este cea mai scurtă lungime a unei rotații convenționale?

O rotație convențională este aceea prin care se pot reduce dozele de pesticide și îngrășăminte chimice, se reduce eroziunea, crește biodiversitatea și fertilitatea solului etc.

Studii efectuate în Franța arată că în 75% dintre cazuri, începând cu 6 specii în rotație, se poate renunța la o doză întreagă de pesticide, cu excepția erbicidelor.

Lungimea rotației se poate alege și în funcție de controlul bolilor.

Camera agricolă din Isere, departament din SE Franței, împreună cu mai mulții colaboratori au concluzionat că:

•  rapița să ocupe sola într-un an din 3 (se evită Sclerotinia și Phoma).·
•  grâul revine de asemenea după 3 ani (Pseudocercosporella herpotrichoides – pătarea in ochi a bazei tulpinii de grâu, Gaeumannomyces graminis îngenuncherea plantelor și fuzarioza),
•  iar orzul după 2 ani  (Rhynchosporium secalis – arsura frunzelor de orz, helmintosporioză și îngenuncherea plantelor
• Mazărea poate reveni după 4 ani, din cauza antracnozei, Sclerotiniei și Aphanomyces spp.

În schimb, în statul Dakota de Nord din Statele Unite, fermierii sunt sfătuiți:

• Rapița să nu revină pe aceeași parcelă mai repede de 4 ani.
• Să nu includă speciile susceptibile la putregaiul alb (mazărea, soia, floarea-soarelui, muștarul, lintea etc.), în aceeași rotație de 4 ani cu rapița.

Rotația a devenit un șir de compromisuri între obiective ce privesc profitul obținut de fermieri, calitatea alimentelor și grija pentru mediu.

Pentru fermierii din provincia istorică Picardie, din nordul Franței, specialiștii CETIOM recomandă mai multe rotații de 3 ani:  rapiță/grâu/orz de toamnă sau rapiță/grâu/grâu/ sau grâu/grâu/floarea-soarelui.

Dar tot CETIOM recomandă, o revenire după 4 -5 ani în broșurile „generaliste”.

De ce 3 și nu 5 ani?

În general, producțiile de rapiță au crescut odată cu lungimea rotației și durata pauzei dintre două culturi de rapiță.

Lungimea rotației se stabilește în funcție de cantitatea de scleroți din sol care se află în fiecare an în primii 3 cm de la suprafața solului.

Scleroții își pierd  viabilitatea după 7-8 ani. De aceea, când se recomandă rotații lungi, se așteaptă ca scleroții să „moară de bătrânețe”.

Pasul 2. Culturile din rotație

De la specialiștii germani, am aflat că:

• În cultura repetată ( rapiță premergătoare pentru rapiță), producția a fost cu  25% mai mică decât într-o rotație de 4-5 ani. În cultură repetată, producția de rapiță a variat între 2 și cca. 3 t/ha.
•   După  mazăre s-a obținut cea mai mare producție de rapiță, cu toate că și mazărea este una din cele 400 de specii atacate de Sclerotinia.
• Nu numai premergătoarea, dar și ante-premergătoarea rapiței poate poate afecta producția. Atât ca premergătoare, cât și ca ante-premergătoare, prezența rapiței în rotație reduce producția de…rapiță!

Este rotația scurtă la rapiță o practică durabilă?

La rapiță, lungimea rotației este asociată de cele mai multe ori cu presiunea bolilor, în special a Sclerotiniei.

Infecția cu Sclerotinia are loc dacă se îndeplinesc 3 condiții obligatorii:

1. Germinează  mulți scleroți în primii 2-3 cm de la suprafața solului, iar solul este umed și temperatura este între 10 ^oC – 15 ^oC.

2 Condițiile climatice care favorizează boala: 100 de ore cu ploi domoale, umiditatea atmosferică mai mare de 80%, cu temperaturi mai mari de 7 ^oC noaptea și peste 12  ^oC  ziua.

3 Există în apropiere lanuri de rapiță înflorite, aflate în stadiul sensibil pentru infecție (căderea petalelor).

Este nevoie de germinarea multor  scleroți din sol pentru o infecție puternică. Din acest motiv, nu trebuie să permitem acumularea scleroților în sol. Scleroții se formează în sau pe tulpinile plantelor infectate, la baza lor. La descompunerea resturilor vegetale, scleroții sunt eliberați în sol.

În rotația de 3 ani aceștia pot ajunge acolo numai prin tulpinile de rapiță infectate. În rotații, nu trebuie să fie inclusă o altă plantă susceptibilă (mazărea sau muștarul de exemplu), pentru ca, în cazul unei infecții repetate (apar mai des), să nu se adauge în sol și scleroții formați la plantele leguminoase sau la crucifere).

În urmă cu 10-15 ani, în Franța și Regatul Unit, Sclerotinia producea pagube semnificative o dată la 10 ani. Trebuie neapărat să aflăm care este frecvența bolii și în România.

Concluzia 1. Rotația  scurtă trebuie să fie de cel puțin 3 ani și să nu includă o altă specie susceptibilă.

Cum putem reduce numărul de scleroți care ajung în sol?

Dacă folosim un hibrid tolerant la Sclerotinia, cum este PT303 creat de Pioneer, acesta poate reduce numărul de plante afectate de infecții cu 40-50%, conform experiențelor făcute de institutul Terres Inovia în  Framța. În acest fel, acumularea scleroților în sol are valori mici. În plus, numărul de scleroți formați pe plantele infectate ar putea fi mai mic, dar nu sunt încă  suficiente date ca să valideze observațiile făcute până acum.

Problema este că așa cum este PT303, altul nu mai este. Singurul hibrid din Europa tolerant la Sclerotinia nu poate fi utilizat de către toată lumea, chiar dacă  potențialul de producție este printre cele mai mari. Se pare că nimeni nu-i recunoaște unicitatea. Un hibrid Pioneer este descris având  „toleranță” foarte bună la Sclerotinia, iar majoritatea hibrizilor Bayer au un „comportament foarte bun la Sclerotinia”.

De unde această aparentă confuzie? Putem admite că unii dintre hibrizii Pioneer au gene comune cu PT303 care conferă toleranță la Sclerotinia, dar de ce este un singur hibrid recunoscut ca tolerant la Sclerotinia?

S-au raportat situații când un anume hibrid s-a comportat ca tolerant la Sclerotinia într-o anumită locație și sensibil în alta.

Când PT303 a fost testat pentru a fi inclus pe una dintre listele de hibrizi recomandați din Regatul Unit, nu s-au aplicat regulatori de creștere, dar rezistența la cădere a fost mare, deși este unul dintre cei mai înalți hibrizi. Desigur, acest lucru ar putea descuraja pe unii fermieri să-l folosească, pe  cei care nu au autopropulsate să aplice fungicide în timpul înfloririi, pentru a reduce pierderilor care se produc. Un alt aspect descurajant pentru cei care caută hibrizi toleranți printre cei cu un comportament mai bun la Sclerotinia, este faptul că PT303 nu are ramificații la baza plantei, ceea ce favorizează circulația aerului și prin aceasta scăderea umidități relative, necesare pentru producerea infecției cu Sclerotinia. Ori, în foarte multe cazuri, potențialul de producție al hibrizilor depinde de o ramificare bogată a plantei chiar de la bază.

Cum putem reduce numărul de scleroți din sol?

Prima metodă, cea mai ieftină și sustenabilă este prin „îmbătrânire” în cadrul rotațiilor convenționale lungi.

Deși este destul de des recomandată, îngroparea scleroților la 7-15 cm sau 30 cm adâncime pare destul de dificil de realizat.

Bayer are însă o soluție foarte eficientă, aplicată după recoltarea rapiței pe solele infectate sau înainte de semănat.  Preparatul microbiologic CONTANS WG (spori de Coniothyrium minitans), poate distruge până la 70% din scleroții din primii cm de la suprafața solului und se aplică.

www.hvhalmajan.ro