Fără cercetare aplicată și extensie, suntem în postura unor ageamii, care ar vrea să elaboreze tehnologii pornind de la niște copiuțe/cataloage pe care nu le înțelegem mai deloc. Copiuțele din vremea liceului erau adevărate sinteze de informații pe care le puteau interpreta corect numai autorii lor. Rareori, copiuțele puteau fi folosite cu succes de către altcineva.
în mod asemănător, Informațiile prezentate în cataloagele românești de semințe n-au nicio consecință practică evidentă, care poate fi ușor optimizată de către fermieri.
Ce putem înțelege din punct de vedere tehnic la o descriere de genul „se obțin producții excelente când se aplică tehnologii ridicate”? Care este nivelul unei producții excelente, doar de la 4 t/ha în sus? Și care ar putea fi elementele unei tehnologii ridicate: rotație de 6 ani de la o cultură susceptibilă la Sclerotinia, semănat direct, 200 kg N/ha pe un sol cu procentul de humus mai mare de 3,5%, 50 kg S/ha, 4 insecticide, 3 fungicide, 2 erbicide și eventual și o prașilă etc.?
Sau cum putem obține producții între 3,5 și 6 t/ha, fără să aflăm altceva decât că are toleranță ridicată la boli și este tolerant la Phoma? Dar nu știm dacă se mai tratează bolile și cu ce doze.
Puțini fermieri pot intui cu exactitate la ce se referă informațiile din copiuțele celor care au editat cataloagele. Cataloagele sunt o înșiruire de cuvinte cheie, la care fermierii nu le prea pot desluși semnificația tehnologică. Concluzia, doar echipele tehnice și o parte din cea de la vânzări pot sfătui fermierii. Cu condiția să nu fi venit recent de la o altă firmă și să cunoască mai bine produsele concurenței.
M-a surprins plăcut să constat că britanicii folosesc termenii de lista recomandată de hibrizi, echivalentă oarecum cu lista hibrizilor recomandați. să vedem cât este de profitabilă utilizarea hibrizilor recomandați.
Consiliul de Dezvoltare a Agriculturii și a Horticulturii (AHDB/Agriculture and Horticulture Development Board) este o organizație finanțată de fermieri și de alți participanți la filierele din agricultură (inputuri) și industria alimentată din Regatul Unit.
Scopul mărturisit al Consiliului este acela de a pregăti fermierii pentru schimbările care urmează și de a-i ajuta nu numai să supraviețuiască, ci să și prospere.
Un bun exemplu este ajutorul dat pentru alegerea hibrizilor de rapiță.
Nu este deloc ușor să testezi în condiții riguroase hibrizii de rapiță. De aceea, dacă la sfârșit nu se poate întocmi o listă cu hibrizii recomandați pentru anumite condiții pedoclimatice, tot efortul a fost în zadar.
Dar din lista cu rezultatele de producție, trebuie aleși hibrizii recomandați de către cei care fac testările, în funcție și de alte criterii, importante pentru realizarea profitului.
Hibrizii recomandații sunt cei care au potențialul de a oferi un beneficiu economic consistent participanților la filiera oleaginoaselor (fermieri, procesatori etc.).
Pentru fermierii britanici lucrurile sunt simple. Organizații cum este AHDB, stabilesc protocolul pe baza cărora se face recomandarea hibrizilor și furnizează o listă cu hibrizii recomandați, iar consultanții explică modul în care caracteristicile hibrizilor trebuie transpuse în practică.
Când jurnaliștii informează fermierii, o fac aproape întotdeauna împreună cu un specialist de la marile rețele de consultanță (ADAS, AGRII etc.). În România, cu scuza că citează pe fermierul intervievat, mulți jurnaliști reproduc greșelile acestuia, dând vina pe reportofon. Prezența la discuții ale unui consultant ar evita aceste situații penibile.
Care sunt criteriile de evaluare după care se stabilește lista recomandată?
Înainte însă, trebuie să se stabilească care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca rezultatele să fie validate.
Mărimea producției. Producția trebuie să fie apropiată de potențialul biologic al hibridului și cel de producție al parcelei, în funcție de zonele favorabile pentru cultura rapiței.
Zonarea hibrizilor se face în 3 regiuni: zona Nord, zona E/V și RU (întreg teritoriul Regatului Unit). Majoritatea hibrizilor se cultivă în toată țara („tot regatul”), dar sunt și cultivare care se cultivă doar în una dintre regiuni. În România, practic nu există zonare.
Mărimea producției trebuie să fie comparabilă cu a celor mai buni hibrizi care se cultivă acum pe cele mai mari suprafețe. Din cei mai buni hibrizi se aleg 5 martori. Hibrizii de rapiță Dekalb, recunoscuți ca fiind cei mai performanți, fac parte dintre martori. Anul trecut, producția medie a martorilor de la testările AHDB a variat de la 4,6 t/ha în regiunea E/V, la 5,5 t/ha în regiunea N. Mediile martorilor sunt atât de mari deoarece în Regatul Unit se dorește ierarhizarea potențialului biologic de producție al hibrizilor. Din acest motiv se iau în calcul numai rezultatele obținute în condiții pedoclimatice optime. Prezintă interes numai hibrizii la care producțiile sunt de cel puțin 90% din media martorilor, care este una foarte mare. În România listele prezintă potențialul de producție al parcelelor cultivate cu hibrizii testați în condiții pedoclimatice și tehnologice necunoscute. De acea, din astfel de liste, nu se pot face recomandări pentru hibrizii testați.
Pentru ierarhizarea potențialului de producție al hibrizilor, în Regatul Unit producția hibrizilor se exprimă ca procente din producția martorilor (considerată 100%). Producția medie a hibrizilor martor a fost în anul 2021 de 4,6 t/ha (100%), hibridul Pioneer PT303, primul pe lista recomandată în anul agricol 2022-2023, pentru care a produs 4,92 t/ha va fi menționat ca având o producție relativă de 107%, iar soiul Acacia cu 4,78 t/ha va avea o producție relativă de 104%.
Diferențele de producție dintre hibrizi trebuie să fie sigure, adică să nu se datoreze întâmplării decât în proporție de cel mult 5%. Din acest motiv s-au calculat DL 5% (diferențele limită). În cazul de față a DL fost de 5. Când diferența depășește DL 5%, rezultatele sunt semnificative, adică se datorează hibridului și nu întâmplării. PT303 a depășit producția martorilor cu 7%, valoare care este mai mare decât 5, valoarea DL 5%, deci diferențele sunt semnificative. În schimb soiul Acacia, deși a depășit media martorilor cu 4%, nu are o producție semnificativ mai mare decât martorii, deoarece sporul de producție de 4% este mai mic decât valoarea de 5 a DL 5%. În România nu se calculează DL 5% și nici nu se compară hibrizii cu martori, deci nu știm cu exactitate care sunt cei mai productivi hibrizi.
Calitatea producției. În acest caz, când martorii sunt printre cele mai productive cultivare, o parte, uneori însemnată dintre noii hibrizi înscriși pe listele recomandate, nu depășesc producțiile martorilor. De aceea, mărimea producției este o condiție obligatorie, dar nu este decisivă.
Semințele de rapiță conțin un procent ridicat de ulei (46% la PT303, ). De aceea, producția de semințe se recalculează în funcție de conținutul de ulei al semințelor. În acest caz, media producției „totale” de semințe a fost la martorii din regiunea E/V de 5 t/ha, iar în regiunea N de 5,8 t/ha (un plus de cca. 500 kg/ha). În România se face o recalculare a producției de semințe, fără sens, prin exprimarea ei la umiditatea STAS de 9%, deși umiditatea de recoltare a fost ceva mai mică.
Există și o listă cu hibrizii testați de către AHDB, dar nerecomandați. De regulă și aceștia au unele caracteristici care pot fi interesante pentru anumiți fermieri.
Hibrizii candidați pentru a intra pe listele cu hibrizi recomandați sunt propuși de companiile care îi dețin. Ei au fost testați unul sau 2 ani de către AHDB și au fost aleși dintre hibrizii aflați pe lista națională a Regatul Unit. Listele conțin informații despre producțiile obținute și despre caracteristicile lor biologice/agronomice. Dacă rezultatele sunt convingătoare sunt trecuți pe lista cu hibrizi recomandați.
Vom vedea în postările viitoare că un hibrid recomandat are încă multe condiții de îndeplinit. Se stabilește un protocol experimental care poate fi îmbunătățit anual, când este cazul.