Horia-Victor Hălmăjan, Stelian Folică,
Lui @Liviu Dincă
Producțiile mari și profitabile se obțin și datorită unor informații corecte și explicite la care au acces fermierii. În alte țări, cum ar fi Franța, institutele tehnice finanțate în mare parte de fermieri (Institutul Arvalis, Institutul Terres Inovia), camerele agricole, universitățile, stațiunile de cercetare etc., fac recomandări la nivel regional.
Noi nu putem optimiza toate tehnologiile pe care le utilizăm. Uneori chiar ne oțărâm la cei care încearcă să depășească niște prejudecăți tehnologice. Vezi cazul…
Pe de altă parte nici nu putem folosi toate informațiile venite la pachet cu semințele sau alte inputuri (produse pentru protecția plantelor îngrășăminte etc.). Pe unele trebuie să le „aclimatizăm”. De exemplu, dacă în Germania s-au obținut 3,5 t/ha în monocultură de rapiță, la noi nu se pot obține aceleași rezultate cu orice tehnologie.
Când marile companii încearcă să ne ajute,distribuind diferite informații utile (cataloage, bloguri etc.), nu cerem de obicei explicații despre informațiile pe care nu le înțelegem pe deplin și din acest motiv, uneori întregul efort devine inutil.
Pe lângă faptul că vinde câteva dintre cele mai eficace produse pentru protecția plantelor pentru controlul bioagresorilor la rapiță și o gamă de hibrizi relativ noi pentru noi, BASF a oferit fermierilor români și o tehnologie de cultură a rapiței.
Despre rotație am găsit următoarele informații:
La rapiță, „cele mai bune plante premergătoare sunt grâul și orzul, cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazărea), borceagul de toamnă și trifoiul roșu, după prima coasă. Pentru a restabili fertilitatea solului, ar trebui incluse în asolament specii legumicole;”
Mă îndoiesc deci cuget. Sclerotinia sclerotiorum atacă în jur de 400 de specii, plante de cultură și buruieni. În acest caz, dacă trebuie evitată prezența soiei, leguminoasă pentru boabe, de ce este mazărea recomandată ca premergătoare?
Cuget deci exist. Sunt sigur că BASF nu a greșit. Dar nu știu de unde are informația.
Mai știu și că echipa Bayern este invincibilă (dar nu pe piața rapiței). Bayer, în schimb este. Filiala din Regatul Unit, ne aduce spre citire următoarele traduceri:
„Rotațiile mai scurte ale rapiței au contribuit la problemele cu Sclerotinia. Mazărea, cartofii, morcovii și alte culturi de legume sunt toate foarte sensibile la Sclerotinia și cresc riscurile dacă sunt cultivate în rotație cu rapița”. Cel puțin 4 ani trebuie să despartă o cultură de leguminoase de una oleiferă (soia, floarea-soarelui).
BASF Franța este mai puțin sfătoasă cu fermierii francezi, cărora le transmite doar „nu se va cultiva rapița în monocultură, nici după soia și floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapița poate reveni pe același teren după 3 ani, iar în caz de atac de Sclerotinia, după mai mulți ani.”
Exist, dar zău că nu mai știu de ce!
Între 1988 și 1998, cercetătorii de la universitatea din Kiel, Germania, au obținut următoarele rezultate:
- Cele mai mici producții, de 3,18 t/ha – 3,24 t/ha la monocultură și cultură repetată.
- Cele mai mari producții de 3,60-3,86 t/ha s-au obținut când mazărea a fost planta premergătoare.
Sigur că vom găsi informații mai complete, care tratează cultura de rapiță din mai multe perspective, în lucrări științifice atât ale autorilor români cât și străini, informații care, împreună cu rezultatele cercetărilor universităților sau companiilor, vor ajuta fermierii să găsească, pentru zona fiecăruia, mixul potrivit de elemente de tehnologie pentru a obține rezultatul dorit.
De ce pot fi toate informațiile corecte, chiar când sunt contradictorii?
Ce nu știm despre Sclerotinia, despre rapiță și nevoile de nutriție ale acesteia?
În postarea viitoare vom analiza o secvență din tehnologia rapiței referitoare la controlul Sclerotiniei în rotații scurte.
Pe scurt despre Sclerotinia sclerotiorum
1. Infecția cu Sclerotinia are loc primăvara, în timpul înfloritului rapiței, dacă:
1.1. În primii 3 cm de la suprafața solului există scleroți (organe de rezistență ale ciupercii).
1.2. Scleroții germinează când solul este umed și temperatura lui depășește 10 oC,
1.3. În urma germinării scleroților apar apoteciile, care formează ascele din care vor fi expulzați ascosporii care vor infecta petalele.
1.4. După fecundare, petalele infectate cad pe frunze și tulpini, de regulă în partea de jos a plantei și rămân lipite când plantele sunt udate de reprize de ploi domoale sau de rouă, timp de 100 de ore cu umiditate relativă de peste 80%. Dacă ploile sunt torențiale, petalele sunt îndepărtate și se reduce infecția.
1.5. Avertizările pentru aplicarea tratamentului cu fungicide se face dacă, timp de 23 de ore neîncetat, temperatura nu scade sub 7 oC noaptea și este între 12-25 oC ziua, iar umiditatea relativă este peste 80%.
1.6. Dacă are loc infecția, se formează scleroți în și pe tulpinile atacate și care ajung în sol, mărind rezerva de scleroți din sol.
1.7. Lungimea rotației se stabilește în funcție de cantitatea de scleroți din sol.
Concluzii vor urma!