Nu se laudă destul cu ce au, se laudă cu ce n-au!

Dă foarte bine să oferi fermierilor semințe riguros împachetate în o mulțime de calități, de obicei neîntâlnite în condiții de producție.

Pentru a putea compara hibrizii de rapiță la diferite aspecte s-a introdus un sistem de notare de l la 9. Când se apelează la acest mod de evaluare, se consideră că nota 1 este nivelul minim de rezistență. Dar totuși este rezistență.  În schimb, deși există și toleranța, care este un lucru bun, chiar atât de bun încât se minte deseori pentru ea, aceasta nici măcar nu intră pe prima poziție de rezistență (nota 1).

Am găsit în literatura de specialitate din Regatul Unit următoarele formulări : hibrid rezistent la Phoma, nota 8, rezistent la Phoma nota 7, scor bun la Phoma, nota 4,5.

În România nu este nicio diferență la tehnologia aplicată între hibrizii rezistenți, toleranți sau sensibili la diferite boli.

Unii specialiști consideră că dacă boala nu s-a manifestat în anul sau în zonal în care a fost urmărită comportarea hibridului la Sclerotinia, atunci hibridul este tolerant sau chiar rezistent.

Și cum aceasta este o decizie mai mult sau mai puțin locală, i se poate acorda din pix unui hibrid statutul de tolerant la Sclerotinia.  Mai ales când hibridul cu care a fost comparat și a fost depășit net, din tot felul de motive,  aparține unei firme concurente.

În urmă cu vreo 10 ani, am cerut de la sediul din Franța al unei companii de semințe prezente în România, descrierea unui hibrid de rapiță. Mi-au trimis răspunsul în limba engleză, iar filiala din România, mi-a dat și traducerea în limba română. A existat o singură diferență: hibridul este rezistent la Phoma în varianta în engleză, la Phoma și la Sclerotinia în textul „tradus” în limba română.

Văzând două cataloage pentru rapiță, nu m-am putut reține să fac următoarele remarci.

La Corteva am remarcat pe PT303, primul  și deocamdată singurul  hibrid tolerant la Sclerotinia în Europa.

Se pare că angajații companiei au încredere în calitatea muncii colegilor lor, astfel încât, Andrei Ciocoiu recomandă ca acest hibrid să se cultive acolo unde se folosesc  rotații MAI scurte. Din cauza faptului că scleroții se mențin viabili până la 8 ani în sol, rotația ar trebui să fie de cel puțin 5 ani. În acest caz, rotația de 4 ani poate fi considerată o rotație MAI scurtă.

PT303 a obținut cele mai mari producții dintre cultivarele nou introduse în lista de soiuri și hibrizi recomandate de către Consiliul pentru Dezvoltare pentru Agricultură și Horticultură (AHDB).

PT303 a depășit media noilor veniți cu 11%, în timp ce martorii Expansion (DK) și  Campus (KWS), au avut producții mai mari doar cu  4%, respectiv 3%. Expansion a fost la un moment dat hibridul cu cel mai bun pachet genetic de la hibrizii Dekalb cultivați în România.

Când s-au făcut măsurători la vigoarea cu la care pornește primăvara PT303 a avut nota 6, iar Expansion nota 5,8. Pornirea ca din „rachetă” i-a permis să refacă în 10 zile un handicap de o lună de întârziere la semănat,  în septembrie, față de începutul lui  august.

Când a fost comparat potențialul de producție al hibrizilor testați, protocolul experimental prevedea aplicarea  a două fungicide contra Sclerotinia, deci PT303 nu a avut niciun avantaj datorită toleranței sale la această boală.

Dar toleranța lui PT303 nu este numai una teoretică, așa cum se întâmplă în România. Nu este totuși rezistență, pentru a nu se face tratamente chimice, dar în Regatul Unit se poate renunța la un tratament din două, economisindu-se in jur de 20 de lire sterline (100-120 lei/ha).

În Franța, toleranța lui  PT303 se poate folosi împreună cu un preparat de biocontrol, Ballad, pe bază de Bacillus pumilus, aplicat la căderea primelor petale. PT303 și Ballad au aceleași rezultate ca un  tratament chimic reușit.

Ținând seama de faptul că nimeni de la Corteva nu ar putea probabil să obțină aceleași rezultate cu hibrizii PT264, care are o toleranță foarte bună la Sclerotinia, cu PT275, care are o toleranță ridicată la Sclerotinia sau în fine, PT 279CL, cu toleranță foarte bună la Sclerotinia, cred că aceste clasificări au totuși un sâmbure de adevăr.

Se pare că în astfel de cazuri, hibrizii Pioneer devin toleranți, dacă în mod evident respectivii au întrecut în condiții de câmp experimental, hibrizii concurenți, în special de la … Dar și …. stă cu ochii pe nereușitele Pioneer. Nu știu de ce …. a ales să arate că există  hibrizi mai sensibili decât al lor în ceea ce privește toleranța la Sclerotinia, .

În celălalt catalog cu hibrizii de rapiță de la o companie prezentă pe piață, un hibrid a fost consemnat cu o pierdere de producție de cca. 50%. Aceasta înseamnă că toate plantele au fost foarte sensibile și au fost 100% infectate  de Sclerotinia.

Despre partea potențialului de producție, nu au prea scris ce trebuie (de aici și titlul articolului).

Utilizarea lui PT303 în Regatul Unit a permis reducerea cu până la 75% a numărului de plante infectate, la hibrizii la care nu s-au aplicat tratamente contra Sclerotinia.

Concluzii

Nu ar mai trebui să ne batem capul cu toleranțele și rezistențele care nu se manifestă niciodată, dar când ele există, ar trebui să le folosim. Cum este în cazul PT303.

 

Facebook Comments