Acest articol este realizat în colaborare cu Eugen Petcu, un tânăr și promițător membru al colectivului de ameliorare a orzului de la INCDA Fundulea.
Tehnologiile sunt „smart”, pentru că se aplică, iar apoi se și explică. Din păcate, la noi se întâmplă destul de rar acest lucru, de exemplu când Pioneer își prezintă campionii la porumb, floarea-soarelui, rapiță etc.
Sunt „smart” și nu „optimizate”, pentru faptul că au fost aplicate de un fermier englez, un efemer recordman la producția de grâu în anul 2015. Tim Lamyman a deținut în 2015 recordul mondial la grâu cu 16,50 t/ha timp de câteva zile, până când a fost anunțat noul record, cu 20 kg/ha mai mare, de 16,52 t/ha, obținut de un compatriot.
Actualul record aparține unui neozeelandez din februarie 2020 și este de 17,4 t/ha.
În schimb, Mr. Lamyman deține din acest an recordul la orz de toamnă, „în valoare” de 14,2 t/ha, depășind cu 400 kg/ha recolta din 2015 a unui alt rival neozeelandez (13,8 t/ha).
Practici englezești și comentarii românești la orzul de toamnă
Având în egală măsură condiții favorabile de cultură și o tehnologie deja „rodată”, cu care fermierii britanici obțineau în anul 2019 pe 1,1 milioane ha cca. 6,9 t/ha, în timp ce noi aveam o medie de 4,19 t/ha pe 448.890 ha, Mr. Tim, ca mulți alți fermieri britanici „căută recorduri cu lumânarea”.
Și știu unde să caute:
- Rotația/lucrările solului. Seamănă orzul după grâu. Din această cauză trebuie să are, ca să nu aibă impurificări de la samulastra de grâu. Tot mai des orzul poate înlocui cultura repetată de grâu. În Regatul Unit se folosește des o rotație în care grâul e urmat de grâu.
- Un soi potrivit pentru scopul propus și condițiile naturale existente. Recordul a încercat să-l doboare cu mai multe soiuri, care au realizat producții de 9,5 t/ha, 10,9 t/ha și 11,5 t/ha cu soiul Tardis. Pe parcela respectivă, de pe o suprafață de 8,6 t/ha s-au recoltat 14,2 t/ha cu 15% umiditate, producție omologată ca record mondial. Și pentru faptul că nu face experiențe doar să se afle în treabă, ci folosește rezultatele, anul acesta, pe întreaga suprafață de 100 ha va semăna numai soiul Tardis.
- Producțiile mari au fost obținute datorită următoarelor caracteristici ale soiului. Tardis este un soi tardiv, care a fost semănat la 17 octombrie, cu o normă de 200 kg/ha. Densitatea la recoltare a variat între 880 și 1050 spice/mp. Aceasta înseamnă că soiul are o capacitate mare de înfrățire, iar condițiile de mediu au fost favorabile procesului
- Perioada mai lungă de vegetație a mărit considerabil producția. A fost recoltat în 5 august, dar în 7 iulie, când 35% din suprafața cultivată cu orz în fermă se apropia de maturitatea fiziologică, Tardis mai avea 4 frunze verzi care aveau o activitate intensă de fotosinteză.
- Cele 5 tratamente cu fungicide, aplicate la recomandarea unui specialist BASF au avut un rol major în prelungirea activității fotosintetice.
Tehnologii paralele
Putem ține „spicul” cu cel al orzului britanic?
- Eugen Petcu, afirmă că din punctul de vedere al geneticii suntem destul de aproape de performanțele medii/ridicate din Regatul Unit. Un soi nou de orz pe 6 rânduri, Lucian, creat la INCDA Fundulea, a obținut în SE țării producții între 7 t/ha și 9,4 t/ha.
- Cele mai mari producții s-au obținut la soiul Lucian la densități mai mici la semănat, în jur de 350 g./mp, față de 500 b.g./mp.
- Componentele de producție la soiul Lucian au variat foarte puternic în decursul anilor, atingând valori de 50,5 g pentru MMB, 60 boabe/spic etc.
- Diferențele apar mai ales în ceea ce privește fertilizarea. În România, aceste producții au fost obținute cu cca. 50 kg N/ha, la care s-a adăugat efectul de rotație al premergătoarei mazăre (resturi vegetale care se descompun ușor, stimularea mineralizării materiei organice etc.) .
- În Regatul Unit, când condițiile pedoclimatice sunt foarte favorabile, cum au fost în acest an, pot fi folosite doze mai mari de azot, adăugând câte 20 kg N/ha pentru fiecare tonă de semințe așteptată peste nivelul de 7 t/ha.
- Tim Lamyman a fertilizat cu 250 kg N/ha, sub formă de azotat de amoniu, aplicat în 4 reprize primăvara. De asemenea a fertilizat abundent cu îngrășăminte foliare, două tratamente toamna și 4 împreună cu fertilizarea cu azot.
- Densitatea foarte mare, de 1000 spice/mp și doza mare de azot, a impus aplicarea unor regulatori de creștere în T0 și T1 (tratamentele 0 și 1).
- Eugen Petcu nuanțează. La soiul romanesc cultivat, tratamentele au fost aplicate in funcție de specificitatea anului agricol. Numărul de tratamente aplicate a fost optimizat în funcție de regimul pluviometric, astfel ca in anii cu excedent de umiditate numărul tratamentelor aplicate a crescut, ajungând pana la 3 aplicări în anii ploioși, însă observațiile efectuate în câmpul experimental au evidențiat faptul că la plantele cultivate la o densitate mai redusă incidența bolilor foliare a fost mai mică și de asemenea au prezentat o mai buna rezistență la fenomenul de cădere a lanului.
- În anii favorabili, în România producția este limitată de cantitățile relativ mici de azot folosite, deoarece nivelul dozelor optime economic este influențat de vreme.
- Deoarece vremea îi permite, Tim Lamyman își poate permite să mărească cheltuielile cu inputurile cu 250 lire sterline/ha, înjur de 1450 lei/ha, deoarece sporul de producție acoperă cheltuielile și intensificarea este profitabilă.
Concluzii
Sunt domenii în care diferențele de producție dintre fermele românești și cele din țările din vestul/nordul Europene se datoresc în primul rând condițiilor climatice și implicării consultanților.
