APPR – semănatul hibrizilor de porumb în microparcele
Gheorghe Ionescu-Șișești credea, pe bună dreptate, că „agricultura este o tehnică a localității”, deoarece la întrebări de genul:
- „Ce fel de îngrășăminte cere solul și planta în condițiile de zonă?
- Cum preparăm și cum întrebuințăm gunoiul de grajd?
- Sunt diferențe între regiunile umede și cele de stepă?
- Care sunt soiurile…cele mai potrivite pentru regiune?
- Ce boli apar endemic la plante și cum se combat?
- Care sunt uneltele și mașinile cele mai potrivite în regiune?
- Cum trebuie repartizate în exploatarea agricolă diferite ramuri de producție pentru a avea maximum de rentabilitate?
- Ce plante noi putem introduce în cultură?
- Care sunt metodele de cultură cele mai indicate în regiune pentru fiecare plantă: epoca semănatului, depărtare între rânduri, prășit, mușuroit, lupta contra secetei?
răspunsul nu-l poate da nici un agronom cu pregătire generală, oricât de bun, pentru că astfel de întrebări necesită o cercetare locală”. (Martie 1935).
În ceea ce privește noțiunea de cercetare locală, APPR și Monsanto au concepții și posibilități diferite, după cum vom vedea puțin mai jos. Prin „ alde Monsanto” înțeleg toate companiile care oferă fermierilor români produse și consultanță de calitate (obiectivă) pentru hibrizii pe care îi promovează.
Primul pas în elaborarea tehnologiei pentru fiecare parcelă este stabilirea producţiei potențiale, alegerea hibridului și a densității în funcţie de apa acumulată în sol în sezonul precedent.
Alegerea hibrizilor și a densității în fiecare parcelă se poate face folosind informaţiile din cataloagele de seminţe. Acestea conțin informații relevante despre „oferta genetică” a firmei respective. De multe ori, acestea sunt completate în mod fericit cu informații tehnice foarte utile. Dintre acestea din urmă, mi-au plăcut în mod deosebit anul trecut cele prelucrate de Tomel Petrache pentru Catalogul Pioneer 2017.
O deosebită importanță o va avea, sper că în cel mai scurt timp, „catalogul cataloagelor”, cel editat de APPR. Pentru a fi cel mai util catalog, mai sunt câțiva pași mici de făcut. În câțiva ani, sper că nimeni nu își va permite să lipsească din el. Dar, cu atât mai mult, APPR trebuie să transforme „Raportul anual” în cel mai eficient „instrument” pentru alegerea hibrizilor din areale bine definite.
Surprinzător sau nu, anul trecut, nu toată firmele de seminţe au avut suficientă încredere în efortul comun al celor care contribuie la rezultatele RITAC – Rețea Independentă de Testare și Analiză în Câmp – organizată de APPR.
De ce își permite Dekalb să nu participe la RITAC?
„Pentru că poate”, este unul din răspunsurile la modă a celor de la „putere”. Iar Dekalb are o forță considerabilă în ameliorarea și zonarea hibrizilor de rapiță și porumb pe care îi produce. Tehnologiile propuse de Dekalb clienților săi sunt elaborate în jurul „binomului” hibrid/densitate.
Dekalb estimează că cei doi factori de producţie au o influență de 30% asupra mărimii randamentului. De aceea, alegerea lor corectă determină obținerea celor mai bune rezultate, pe toate tipurile de sol, în diverse condiții climatice. Pentru aceasta au realizat o formidabilă bază de date, cu cel puțin 1.000 de intrări pentru fiecare hibrid de porumb Dekalb cultivat în Europa. Astfel, hibrizii Dekalb pot fi „peste tot acasă” acolo unde sunt condiții similare cu cele întâlnite pe aproximativ 700 ha, în cele 38 de centre tehnologice din 12 țări din Europa unde sunt cultivați hibrizii Dekalb.
Vom urmări în acest an diferențele dintre metodele de alegere a hibrizilor.
Concluzii
„Fermierul ar trebui să fie în cunoștință de cauză când cumpără un produs, nu să îl aleagă după fotografii şi sfaturile celor interesaţi să vândă cât mai multe produse. Să vadă în condiții de concurs produsele propuse” (Mihai Dumitru director științific al ICPA).
Până atunci, ONG-uri ca APPR, AIDER, companii ca Monsanto, Pioneer, Caussade etc., vor urma „calea” lui Ionescu Șișești, furnizând informaţii „de interes local”, trăgând însă cât mai mult, spuza pe turta lor, până când ASAS va avea fonduri pentru cercetare aplicată, utilă fermierilor.