Propuneri pentru GAEC 6.1

Strip-till la rapiță (Foto Ion Nedelcu – Sopema)

 

Pentru a putea beneficia de sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale, fermierii trebuie să respecte, printre altele, bunele condiții agricole și de mediu (GAEC).

Aceste condiții sunt propuse de fiecare țară, în funcţie de caracteristicile naționale și/sau regionale. De exemplu, la GAEC 6, care prevede menținerea fertilității solului prin utilizarea celor mai adecvate tehnologii, România trebuie să propună cel puțin două cerințe/norme care să asigure îndeplinirea acestui obiectiv.

O cerință este sugerată tuturor țărilor din Uniunea Europeană: interdicția de a incendia miriștile arabile.

Pentru cealaltă cerință, la noi alegerea a fost una greșită: „floarea-soarelui nu se cultivă pe același amplasament mai mult de 2 ani consecutiv… „deoarece extrage din sol cantități mari de substanțe nutritive”…

Consider că funcționarul care a ales greșit în mod intenționat  această cerință, a vrut să nu tulbure apele unor subiecte mai delicate.

Cerința actuală de la GAEC 6.1 se respectă vrând nevrând, pentru că, mai riscă unii fermieri cultivând floarea-soarelui în cultură repetată, dar chiar la monocultură nu cred că s-a ajuns.

Statele membre definesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru beneficiari în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, ținând cont de sistemele agricole existente…( REGULAMENTUL (UE) NR. 1306/2013, Articolul 94).

Dacă ținem seama de sistemele de cultură, am putea propune două cerințe care vizează agricultura ecologică și agricultura conservativă.

Iată cele două propuneri pentru GAEC 6.1:

I Se descurajează practicarea agriculturii ecologice în fermele vegetale care nu pot asigura pentru culturile din rotație (cu excepția leguminoaselor), cel puțin 40 kg N/ha și 40 kg P₂O₅/ha prin fertilizare organică sau rotație cu leguminoase.

Justificări:

1. Agricultura ecologică se bazează, în principiu, pe menținerea/creșterea conţinutului în materie organică a solului, prin folosirea îngrăşămintelor organice naturale (gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi etc.). De aceea, se poate practica cu succes mai ales în exploataţiile agricole care au sector zootehnic. Se spune că unul din pionierii agriculturii ecologice ar fi recomandat să se crească vaci în fermele biologice, chiar și numai pentru bălegarul pe care îl produc.
2. Fără fertilizare organică în fermele ecologice are loc o reducere continuă a conținutului de materie organică din sol. Pot rezista câțiva ani numai fermele înființate pe soluri fertile, a căror rezervă de substanțe nutritive din humus pot acoperi necesarul plantelor. Am auzit de situații din județul Tulcea, unde procentul de materie organică era în jur de 8%. Pe solurile cu fertilitate scăzută se obțin producţii mici de grâu (1,5-2,5 t/ha), cu conținut mic de proteină (sub 10%, din cauza lipsei azotului), deci grâu nepanificabil (furajer). După câțiva ani, astfel de exploataţii pot da faliment.
3. În numărul din aprilie 2018 al revistei Perspectives Agricoles, se menționează că se poate obține grâu panificabil în Franţa (11% proteină), mai ales după premergătoare lucernă, care este cultivată pe soluri fertile. Azotul rămas după premergătoarea soia nu este suficient. Dacă nu se poate îndeplini această cerință, se folosesc soiuri cu potențial productiv mai mic, pentru a nu avea loc fenomenul de diluare a proteinei.
4. 40 kg N/ha este doza pe care specialiștii de la INCDA Fundulea (Ion Picu și colab.), considerau că trebuie aplicată pentru a mări producţia cu 1.000 kg/ha față de martorul nefertilizat. Nu știm însă dacă această doză este suficientă pentru a produce suficientă proteină (12% în România pentru grâu panificabil).
5. 40 kg P₂O₅/ha este o doză de „întreținere”, pentru a păstra conținutul de fosfor (mobil) din sol.

II Se încurajează utilizarea agriculturii conservative în condițiile în care nu există diferențe semnificative de profit între tehnologiile cu arătură și cele cu lucrări reduse (cizel, strip-till, no till).

Justificări:

Cercetări efectuate la INCDA Fundulea (unde media multianuală a precipitațiilor este în jur de 580 mm, suficientă pentru a acoperi pierderile de apă cauzate de lucrările repetate ale solului ), au arătat că nu există diferenţe semnificative între producţiile obținute la diferite variante de lucrare a solului.

Există numeroase studii care au arătat că prin practicarea agriculturii conservative materia organică din sol a crescut semnificativ, uneori chiar s-a dublat (strip-till, în Anglia, pe soluri argiloase). http://www.fwi.co.uk/arable/machinery-innovator-doubles-soil-organic-matter-with-strip-tillage.htm   Creșteri importante ale materiei organice din sol au fost observate și în Insula Mare a Brăilei, după momentul în care s-a renunțat la arătură.

Trebuie însă menționat faptul că trecerea de la un sistem la altul de lucrare a solului trebuie făcută treptat și cu mare atenție.

Prin arăturile adânci se mărește producţia prin stimularea mineralizării materiei organice, dar crește și riscul penetrării nitraților spre apele subterane. (Codul de bune practici agricole (pagina 86).

De completat!