Într-o țară cu agricultură „normală ” consultanții fac recomandări, iar fermierii lucrează, conform acestor recomandări. Acest lucru presupune însă o încredere mare între parteneri, relații contractuale stabile, respectate de ambele părți, și bineînțeles, obținerea unui profit mulțumitor.
Am citit zilele trecute pe Facebook o discuție interesantă despre un plan de fertilizare de 600 kg/ha, produs comercial, realizat fără un studiu agrochimic, pentru o producție așteptată de 8 t/ha de porumb, pe un sol cu pH de 5-5,5.
Este o excepție, care tinde să devină o regulă: merge oricum!
Daniel Crișan este un tânăr fermier din Banat, entuziast, harnic și realist. Își recunoaște limitele și încearcă să le depășească, apelând la la sfaturile unor agronomi cu experiență și posibilități tehnice. Din cele 10 ha pe care le lucrează, 6 ha sunt cu porumb, 3 în cultură repetată și 3 după legume.
Un vecin agronom, dintre samaritenii cei buni, i-a sugerat un plan de fertilizare potrivit solurilor din zonă (excluzând pe cele controlate de APIA deocamdată): 200 kg/ha îngrășăminte complexe 16:16:16, la pregătirea patului germinativ, nitrocalcar 200 kg/ha la semănat și 200 kg/ha azotat de amoniu la a doua prașilă.
O rețetă echilibrată pentru a obține cele 8 t/ha pe care și le dorește Daniel, pentru un pH de peste 5,6 (pragul pe care Bîlteanu 2003 consideră că trebuie depășit pentru a realiza producții mulțumitoare).
Singurul lucru pe care îl cunoaște Daniel despre această parcelă este faptul că în urmă cu 5 ani, când sola era lucrată de un fermier care a făcut analizele de sol, pH-ul varia între 5 și 5,5. După Budoi 2000, reacția solului cu pH între 5,1-5,8 este moderat acidă.
Comentarii
Cât de mult afectează valoarea pH, mărimea producției?
În 1996, un document emis de Societatea Americană de Știința Solului, arăta următoarele valori: la pH 5 porumbul realizează 73% din potențialul de producție, iar grâul 78%, iar la 5,7 pH porumbul obține 83%, iar grâul 89%.
Lucru posibil și la noi, ținând cont că în timp ce Daniel Crișan obținea 8 t/ha, vecinul care amenda o dată la 3 ani, avea recolte de 12-13 t/ha. Maximul din potențial se obține în Statele Unite la 6,8 pH. Desigur diferențele nu se datorează numai amendării cu carbonat de calciu.
Sunt și voci care afirmă că nu se poate estima producția de porumb la valori diferite ale pH, deoarece influența vremii este foarte mare. În Statele Unite, la producții în jur de 16 t/ha vremea este considerată factorul cu cea mai mare influență asupra producției de porumb.
Ce tipuri de îngrășăminte cu azot pot fi folosite la valori mici ale pH la porumb? În 1980, Hera și Borlan scriau, că pe soluri acide, se puteau folosi
Sub arătură – îngrășăminte complexe nitrofosfatice (se obțin prin atac nitric asupra fosforitelor) 16:16:16.
La pregătirea patului germinativ: nitrocalcar, uree, azotat de amoniu.
Îngrășăminte starter la semănat: compuse (DAP), complexe (NPK), sulfat de amoniu în amestec cu superfosfat concentrat, azotat de amoniu în amestec cu superfosfat concentrat în momentul aplicării.
În vegetație cu prașilele mecanice: nitrocalcar, uree, azotat de amoniu
Concluzii
Ce timpuri, Ce tehnologii! Ce e de făcut?
Unul din obstacolele în adoptarea tehnologiilor moderne și eficiente și este faptul că „merge oricum”. datorită capacității de compensare a plantelor și a solului, micile erori nu sunt recunoscute. Cu informații puține, investiții medii dar lucrări bine efectuate, se poate realiza un profit de cca. 1000 lei/ha la porumb, ca în cazul mai sus menționat.
Cealaltă posibilitate: se oprește sau încetinește acidificarea solului prin aplicarea azotului și sulfului numai în cantitățile necesare, la momentele potrivite, în formele potrivite.