Unul dintre cei mai mediatizați fermieri din țară, Dimitrie Muscă, remarca la reuniunea RALF (Forumul Marilor Fermieri) din 20 noiembrie 2020, că absolvenții facultăților de agricultură se prezintă la interviuri foarte slab pregătiți, nu știu la ce adâncime se seamănă o cultură, nu știu ce înseamnă densitatea pe ha etc.
Desigur, ca „profesor” de fitotehnie, m-am simțit provocat din punct de vedere profesional.
Dar apoi, navigând cu atenție pe internet, mi-am dat seama că sunt șanse destul de mari ca Dimitrie Muscă să aibă parțial dreptate. Sunt foarte multe informații pe internet, care pot deruta pe absolvenți, motiv pentru care, la prima discuție cu potențialii angajatori, ar putea părea nesiguri.
Bunele intenții nu sunt de ajuns. Trebuie și competență pentru subiectele abordate.
Se spune că în facultate, în primul rând se învață cum să se învețe. Pentru moment această opțiune, este restricționată, pentru că, media digitală, mult mai accesibilă ca ofertă de informații și preț de achiziție, aproape că a eliminat din uzul studenților cărțile tipărite și „recursul la memoria mecanică”.
Acarul Păun în pregătirea studenților pot fi și jurnaliștii agrarieni.
Locul editorilor de carte, specializați într-un anumit domeniu, care garantau cumva calitatea/corectitudinea informațiilor l-au luat jurnaliști agrarieni. Sub protecția reportofonului și al ghilimelelor care garantează autenticitatea și aparent obiectivitatea celor înregistrate, unii jurnaliști pot fi o sursă de confuzie, în momentul în care intervievează fermieri despre subiecte pe care nu le cunosc foarte bine. De aceea nu pot cere amănunte sau clarificări, lăsând subiectul în coadă de pește.
Opinii greșite despre componentele de producție:
1. În urmă cu aproape 10 ani, într-o revistă dintr-o altă lume agricolă, se presupunea că se pot obține 8 t/ha cu spice de câte 10 g fiecare, dacă se formează 800 de spice provenite din densități de 350 și 550 b.g./mp.
1.1. 10 g/spic este o valoare prea mare. O confuzie a fermierului. O necunoscută pentru jurnalist, care nu a reacționat la valoarea mare. Lipsă de interes pentru cei 3000 de cititori ai articolului, care nici ei nu au reacționat.
1.2. Ghinion pentru absolvenți! Nu pot verifica informația. Lipsă de informații disponibile pentru cititorii circumspecți: ar putea avea totuși dreptate? Două rezultate găsite de mine pentru această mărime. La SCDA Albota, la două soiuri străine cu producții probabil în jur de 5 t/ha, valoarea maximă a masei unui spic a fost de 3,55 g, dar au dominat spicele ale căror greutăți au variat între 2,05-2,34 g (21%). https://www.incda-fundulea.ro/anale/87/87.16.pdf. A doua valoare găsită a fost de 1-1,7 g/spic (Oancea 1999 -Tratat de tehnologii agricole).
2. Fermierul va vedea că la același nivel de fertilizare, cu o doză mai mică de sămânţă şi îngrăşământ, se obţine aceeaşi producţie (postare pe FB 2011). Postare pe FB din 2017: „trebuie ținut cont de consumul specific, prin suplimentarea cantității de îngrășăminte, proporțional cu creșterea densității de semințe.
2.1. În condiții normale, fertilizarea nu depinde de densitatea utilizată, ci de producția planificată, Necesarul de azot se stabilește înmulțind consumul specific cu producția planificată, nu cu numărul de plante. Consumul specific variază de la 26 la 34 kg/t, în funcție de conținutul de proteine al boabelor. La soiurile pentru panificație cum este Glosa, cu proteină peste 12%, consumul de N ar trebui să fie peste 30 kg N/tonă.
2.2.Indiferent de numărul de spice formate, o cultură de grâu absoarbe pentru o producţie de 7-8 t/ha, cca. 800 g de mangan, 600 g de zinc, 150 g de cupru, 100 g de bor şi 10 g de molibden. Trebuie evitat cocteilul de microelemente cu doze și compoziție prestabilite. Acestea trebuie însă aplicate în urma unor analize de sol și/sau plantă, mai ales când se vizează producții mari. Gunoiul de grajd poate suplini aplicarea foliară sau la sol a microelementelor. La Curtici nu se vorbește de îngrășăminte foliare, dar se aplică gunoi de grajd.
2.3. Omul sfințește locul, iar fermierii îl „tehnologizează”, adică, uneori variantele tehnologice sunt valabile numai pe anumite parcele. Uneori rezultatele par curioase, din cauza faptului că se fac puține măsurători, sau măsurători incomplete, iar evaluarea producției se face folosind valoarea numărului de spice dintr-o parcelă, numărul de boabe din spic din alta, MMB -ul din alt an etc.
2.4. De exemplu, la soiul Glosa, în funcție de itinerarul tehnic folosit se pot obține între 7-10 t/ha, cu o densitate de 500-700 spice/mp, un număr de boabe/spic care variază de la o solă la alta de la 25 la 48, dar MMB se menține, destul de constant, în jur de 40 g etc.
Evaluarea producției nu este foarte riguroasă (You Tube 2020):
- La 14 spiculețe/spic și 3 boabe /spiculeț, avem 42 boabe/spic.
- La MMB de 42 g, 42 de boabe/spic cântăresc 1,764 g.
- La o densitate de 700 spice/mp, producția este de 1234,8 g/mp, adică 12.348 kg N/ha.
- Ionescu și colaboratorii (linkul de mai sus) au găsit o mare variabilitate a componentelor de producție: numărul de boabe în spic a variat de la 26 la 71, MMB de la 21 g la 49 g.
Iată de ce unii absolvenți pot avea probleme cu răspunsurile despre densitate.
Concluzie. Nu or ști unii absolvenți cum este cu densitatea, dar nici nu prea au de unde să învețe singuri.
Pentru că nu putem rămâne cu această concluzie, să vedem cum am putea ajuta absolvenții să se integreze mai ușor în strategia de producție a celor care i-au angajat?
O variantă ar fi înființarea unor centre virtuale de informare tehnologică, un fel de call center organizat la nivelul universităților. S-ar putea forma câteva echipe interdisciplinare care să preia apelurile fermierilor.
În acest fel, toată lumea ar avea de câștigat: fermierii ar afla răspunsurile pe care le doresc, iar cadrele didactice ar fi la zi cu problemele din teren.
Costurile unui asemenea centru de informare este o altă discuție.
Toate cadrele didactice care au îndrumat studenți și masteranzi pentru proiecte de absolvire trebuie să facă parte din aceste centre de informare. Când este cazul, pot fi implicați specialiștii de la companiile de semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte etc.
La ora actuală, mulți fermieri tineri își verifică deciziile tehnice, aplicate pentru prima dată, întrebând un prieten. De fapt zeci de amici de pe FB.
Se grăbesc destul de mulți să dea o idee de ajutor. Mulți însă, au nevoie ei înșiși de sprijin, mai mare decât cel pe care îl oferă din altruism sau din empatie tehnologică.
Spre deosebire de binevoitorii de pe FaceBook, „centraliștii” oferă și explicații.
Va urma (dacă este cazul)!
.”
.
. How to increase wheat leaf and tiller numbers | Yara UK
.