Densitatea de semănat la păioase
Sunt fermieri, dintre care, Dimitrie Muscă, Lucian Buzdugan, Arnaud Perrein, membrii AIDER sunt cei mai cunoscuți, care impresionează de multe ori cu itinerarele tehnice pe care aceștia le propun.
Am citit zilele acestea părerea unei specialiste în extensie de la Universitatea de Stat din Oklahoma care consideră că interacțiunea strânsă cu producătorii este vitală pentru a înțelege strategiile lor de producție și a stabili obiective de cercetare realiste.
Strategie nerealistă: fără înfrățire.
În 1968 un grup de cercetători australieni au propus un ideotip (model de plantă ideală) de grâu, care se caracteriza prin monoculm (o singură tulpină), cu frunze puține și mici pentru a reduce transpirația, spice mari etc. Densitatea vizată este de 700-800 spice/mp.
Prin mărirea excesivă a densități la semănat, se poate ajunge la o singură tulpină/plantă. Dar se merită oare?
Componentele de producție: numărul de spice/mp, numărul de boabe/spic și masa unei semințe (MMB/1000), pot fi influențate prin tehnologii, astfel încât să se obțină producții foarte asemănătoare, cu valori foarte diferite.
De bună seamă că un fermier care contestă cu atâta vehemență înfrățirea, este adeptul densităților mari: „în contradicție cu lumea universitară, am susținut că, în cazul soiurilor intensive, nu mai este de luat in considerare aspectul înfrățirii. Este sigur un fenomen depășit. Era un fenomen caracteristic altor soiuri de grâu, nu celor de azi, intensive”.
- Soiuri intensive au existat întotdeauna. În anul 1211, când producţia medie de grâu în insulele britanice era de 500-600 kg/ha, a fost înregistrat un record de 5,3 t/ha (LT Evans, 1993). Iar în 1983 o producţie mare, de 9,56 t/ha, a fost obținută cu 479 spice/mp, 39 boabe/spic și MMB de 51,2 g.
- În urmă cu câțiva ani, în Anglia, a fost obținută o producție record de 16, 52 t/ha cu 330 b.g./mp, 836 spice/mp, 36 boabe/ spic și MMB de 55,9 g.
- Multe soiuri intensive actuale au o capacitate mare de înfrățire. Pe o platformă Saaten Union de la Drajna, Ionuț Bălan (director regional), a demonstrat capacitatea foarte mare de înfrățire, a numărat între 10 și 20 frați cu spice formate la plante din soiul Centurion, la diferite densități. În condiții de producție se seamănă 350 b.g./mp pentru a obține în jur de 700 spice recoltabile/mp.
Nedumeriri:
- Dacă soiul Centurion formează 10-20 spice cu boabe, de ce nu se seamănă la densități de 5 ori mai mici decât numărul de spice, pentru a economisi sămânța?
Producții mari la plantele înfrățite se pot realiza numai când majoritatea fraților sunt formați toamna sau în ferestrele iernii, la axila primelor 3-4 frunze de pe tulpina principală. Numai frații care au 3 frunze desfășurate formează spice mari. În plus, ar fi probleme mari cu concurența buruienilor.
- De ce în majoritatea cazurilor se folosesc soiuri românești (Glosa)?
Densitatea recomandată pentru soiul Glosa, în condiții normale de producție este de 450-550 b.g./mp, pentru a obține în jur de 600 spice/mp. La această densitate, soiurile româneștii nu au nevoie de regulatori de creștere pentru a preveni căderea.
Explicația este următoarea. Deoarece în România nu sunt condiții bune de înfrățire în toamnă (secetă), soiurile românești de grâu nu se caracterizează printr-o capacitate mare de înfrățire. Din acest motiv, trebuie utilizate densități destul de mari ca să se compenseze frații care nu vor forma spice.
Producțiile de la frații formați primăvara sunt mai mici. De aici și dorința unor fermieri de a nu avea nevoie de înfrățire de primăvară și mizează pe tulpinile principale.
Pe solurile fertile, înfrățirea este mai redusă, datorită mecanismului de apărare cunoscut ca sindromul evitării umbririi. Iată în ce constă acest proces. Când crește densitatea, apare un dezechilibru între radiațiile roșu (mai puternic absorbită) și roșu îndepărtat (mai puțin absorbită). Plantele recunosc amenințarea unei posibile umbriri prin detectarea raportului dintre radiațiile roșu și roșu îndepărtat. Din acest motiv își direcționează creșterea biomasei spre lumină (crește înălțimea), pentru a scăpa de amenințarea umbririi. Când nu există amenințarea de umbrire, biomasa plantelor crește și lateral (înfrățire).
Deci, pe solurile fertile sau fertilizate cu doze mari de azot, plantele vecine (de grâu sau buruieni), sunt percepute ca pericol și are loc creșterea în înălțime și nu lateral, înfrățirea.
Până nu demult, la Curtici se aplicau toamna 135 kg N/ha, ceea ce a influențat puternic înfrățirea timpurie, dar și sindromul evitării umbririi. Deoarece normele de ecocondiționalitate nu mai permit acest lucru, va dispărea avantajul azotului în exces. Pe solurile mai puțin fertile de la Olari nu au fost obținute aceleași producții, deoarece s-au format probabil și frați de primăvară, mai puțini productivi.
Când au loc pierderi de densitate (secetă, ger, dăunători), scade pericolul de umbrire și plantele înfrățesc. De regulă, pierderile de 10-20% sunt astfel acoperite de înfrățire.
Ce alegem, densități mari cu frați puțini, sau densități la fel de mari, dar cu înfrățire moderată? Specialiștii americani ne propun variante descrise mai jos. Termenul „frați” se referă atât la tulpina principală, cât și la tulpinile secundare formate la axilele primelor 4 frunze:
- Ohio, Statele Unite.
- Pentru a se atinge potențialul de producție al parcelei, la reluarea vegetației primăvara, numărul de frați formați toamna /mp trebuie să fie mai mare de 270 tulpini/mp (planta mamă și frații primari, formați la primele3-4 frunze ale tulpinii principale).
- Cu o densitate de 400-450 spice/mp, provenite din 6-7 frați/plantă formați majoritatea toamna, dar și primăvara, se pot obține 6,7 t/ha.
- Formarea fraților în toamnă este influențată de epoca de semănat și de azotul folosit.
- Pentru obținerea unor producții mari, azotul trebuie aplicat la reluarea vegetației în funcție de numărul de frați prezenți la ieșirea din iarnă.
- Oklahoma
- Obiectivul tehnologiei este de a duce la formarea a 3 spice pentru fiecare bob germinabil semănat.
- Producții profitabile se obțin dacă se formează între 570 și 1070 spice/mp.
- Un studiu efectuat în acest stat, a arătat că plantele provenite din semințele semănate la sfârșitul lunii noiembrie formează numai 1,8 frați/plantă. Din acest motiv, când se întârzie semănatul, se dublează sau triplează norma de semănat.
- Numărul de spice/plantă (înfrățirea productivă), este influențat de condițiile pedoclimatice, de epoca de semănat și de densitatea.
- Când crește densitatea, scade numărul de frați fertili/bob germinabil.
- Când scade densitatea, scade numărul de semințe care formează spice și crește MMB.
Concluzie finală: „Nimenea nu e perfect, toată lumea-i cu defect! De aceea testați tehnologiile înainte de a le utiliza pe suprafețe mari.