O parte din rezultatele obținute din cercetare sunt de multe ori inaccesibile fermierilor, fiind sechestrate fie în turnurile de fildeș ale revistelor de specialitate cu impact internațional, fie în donjonul orgoliului profesional care nu mai admite alte păreri.
Din prima categorie fac parte cercetările întreprinse pentru prestigiu profesional. Am rugat odată un șef de laborator dintr-o SCDA să îmi acorde un interviu pentru Profitul agricol. M-a refuzat politicos, spunându-mi că el publică rezultatele numai în revistele internaționale.
Din Donjon, turnul principal (punctul de comandă) al unei unități tutelare de stat, funcționari inamovibili impun reguli pe baza unor opinii personale pe care nu vor să le actualizeze. Argumentele echipei de la ASAS, coordonată de profesorul Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al agriculturii, pentru îmbunătățirea Codului de bune practici agricole și a GAEC 6, au fost complet ignorate (după cum a mărturisit într-un interviu video realizat de Profitul agricol),(https://www.facebook.com/profitul.agricol/videos/1015173352289562/), de decidenții alocați unor structuri din ministerele apelor, mediului etc., celor din MADR atribuindu-li-se un rol secundar.
Un exemplu relevant este GAEC 6, formulat de funcționari din „Ministerul Apelor” . Aceștia și-au propus să mențină nivelul de materie organică din sol prin interzicerea cultivării florii-soarelui pe același amplasament mai mult de 2 ani consecutivi.
Dintr-un amplu studiu bibliografic resturi vegetale fs
http://dx.doi.org/10.1155/2014/601049 rezultă că încorporarea resturilor vegetale de la cultura de floarea-soarelui îmbunătățește dinamica materiei organice din sol și circuitul elementelor nutritive, creând condiții favorabile de creștere a plantelor. De aici putem trage concluzia că materia organică din sol nu se reduce la cultivarea repetată a florii-soarelui, ci atunci când se îndepărtează resturile vegetale de la orice cultură de cereale sau oleaginoase, lucru care se pare că nu interesează pe nimeni din ministere. Îndepărtarea paielor în scopuri energetice reduce fertilitatea solurilor, conținutul de materie organică, se reduce capacitatea de reținere a apei și a elementelor nutritive, scade pH, se degradează structura solului, favorizează compactarea, mărește dozele de îngrăşământ pentru a suplini cantitățile de nutrienți apreciabile aflate în paiele îndepărtate din câmp. Opinia profesorului Tabără este că trebuie utilizate plante și tehnologii speciale pentru culturile energetice, iar la culturile de câmp resturile vegetale trebuie încorporate. Desigur, pot fi exportate în sectoarele zootehnice ale exploatațiilor, dar revin pe sol sub formă de compost.
Cercetarea la comanda MADR
În cazurile în care MADR ar trebui să corecteze decizii aparent greșite luate în defavoarea activităților agricole, cum ar fi unele reguli impuse prin Codul de bune practici, de către specialiști din domenii conexe, MADR ar trebui să apeleze la stațiunile din rețeaua ASAS pentru a clarifica subiectele respective.
În acest fel am putea rezolva odată probleme importante care trenează de mult timp:
- Cum putem evalua cantitatea de azot din straturile profunde ale solului, știind că porumbul poate absoarbe cantități de până la 100-150 kg N/ha, care se găsește pe adâncimea de 20-150 cm. În momentul de față, analizele agrochimice efectuate la noi iau probele de sol de pe adâncimea de 0-20 cm.
- Am putea realiza testări în care să comparăm potențialul de producție al hibrizilor. Pentru aceasta, fiecărei grupe de maturitate testate i se asigură condiții nerestrictive privind densitatea, fertilizarea și apa. De exemplu, hibrizii timpurii se seamănă la densități mai mari și numai în zonele unde produc cel mai mare profit.