Tehnologiile integrate – totul pare posibil, dar nimic nu este sigur

 

Tehnologiile integrate reprezintă o abordare complexă a itinerarelor tehnice, care presupune obținerea unui profit rezonabil prin combinarea elementelor tehnologice precum rotația culturilor, lucrările solului, cultivare (soiuri și hibrizi) adecvate și utilizarea atentă a inputurilor.

Tehnologiile integrate nu sunt elaborate întotdeauna foarte riguros din punct de vedere științific. De aceea, unii fermieri adoptă practici curioase, cu eficacitate destul de mare uneori, rezultate din observații făcute cu atenție.

Din acest motiv, activitatea membrilor AIDER (Agricultura Integrată Durabilă Economic Rentabilă) în România este salutară. Variante ale tehnologiilor integrate sunt testate și apoi optimizate pentru a fi utilizate de membrii asociației. Când toată lumea este mulțumită, aceste tehnologii se fac publice, din păcate numai prin forțe proprii, datorită în exclusivitate altruismului membrilor AIDER. Dar trebuie să insistăm, deoarece tehnologiile integrate sunt se pare, singura cale de urmat, atunci când politicile agricole sunt puternic influențate de opinia publică, uneori destul de agresivă, dar neinformată suficient.

După interzicerea utilizării neonicotinoidelor, mulți fermieri așteptau apariția unei variante pe deplin înlocuitoare. Dar nu a fost așa!

De la sosirea lui pe piață, noul produs, Lumiposa, a fost etichetat, chiar de către firma producătoare, Corteva,  ca element de bază în controlul integrat al dăunătorilor la rapiţă. Are un rol, important, dar limitat.

Motivul este următorul: la rapiţă putem spune că avem „câte parcele, atâtea obiceie”… tehnice.

Din acest motiv, un produs care

• Controlează de la răsărire la 4-5 frunze, pureci, muște și omizi (Delia radicum, Psylliodes spp.  Philotreta spp., Athalia rosae ),
• este nou și de aceea nu s-au manifestat fenomene de rezistență,
• nu afectează fauna utilă cum ar fi buburuzele (Coccinella spp.), lucru cu atât mai important, cu cât s-au observat populații rezistente de afide la piretroizi,
• sămânţa tratată cu Lumiposa poate fi păstrată 18 luni în condiții adecvate, fără să-și piardă germinația și vigoarea,
• protejează în faza de cotiledoane când atacul purecilor poate fi foarte păgubitor, sistemul foliar nu este dezvoltat, iar eficacitatea  insecticidele foliare care se aplică prin stropire este foarte mică.

nu poate acoperi variantele extreme ale unor tehnologii integrate.

Din 2014, fermierii francezi și britanici nu au mai putut folosi neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de rapiţă.

Măsurile pe care le-au luat pentru a suplini lipsa tratamentului la seminţe, au avut efectul scontat. Producţia medie pe țară a fost aceeași, dar suprafeţele au fost în schimb afectate, reducerile fiind de cca. 11.000 ha în Franţa și de 150.000 ha în Regatul Unit.

Țara	Franța		Regatul Unit
Perioada	2011-2013	2016-2018	2011-2013	2016-2018
Suprafața medie (ha)	1.533.269	1.522475	725.165	574.667
Diferențele între media anilor (ha)	10795		150498
Producția medie (kg/ha)	3296	3305	3425	3458
Diferențele între media anilor cu (2011-2013)  și fără neonicotinoide (2016-2018).		9		33

Tehnologii integrate, tehnologii integrate, dar cum s-au ales după interzicerea neonicotinoidelor?

1. Rotația
   • Unii fermieri au mărit durata rotației la 5-6 ani,
   • Dar alții au păstrat-o la 3 ani, pentru că rapiţa a fost o cultură foarte profitabilă. O mare parte a producţiei era vândută în Uniunea Europeană pentru producerea biodieselului. După Brexit, s-ar putea schimba prețul de vânzare. După cum se vede, și la case mai mari se întâmplă să se vândă materii prime, fără plusvaloare adăugată.
   • În Statele Unite și Canada, purecii din genul Phyllotreta nu sunt influențați de rotație, deoarece parcurg distanțe mari în zbor.
2. Alegerea hibrizilor
   • Trebuie să aibă ritm de creștere puternic toamna.
     • Dar nu trebuie să aibă loc alungirea hipocotilului.
   • Trebuie să aibă ritm rapid de creștere în primăvară, pentru a nu permite larvelor de Psylliodes , aflate în tulpină să distrugă meristemele care determină ramificarea plantelor.
3. Momentul semănatului
   • Ca să scape de atacul purecilor, plantulele de rapiţă provenite din seminţe netratate, trebuie să acumuleze o sumă de 500 grade utile, cu baza 0 ^oC (100 ^oC pentru răsărit și 400 ^oC până la 4-5 frunze). În acest caz, dacă este umiditate corespunzătoare, plantulele ajung în fenofaza de 4-5 frunze, înainte de sosirea purecilor în parcelă. În Franța, răsărirea trebuie să aibă loc până la 5 septembrie, iar în 20 septembrie să fie în 4 frunze.
   • Dacă se seamănă foarte devreme, când este umiditate în sol, la mijlocul lui august de exemplu, plantele pot depăși perioada de sensibilitate la atacul puricilor, care survine în luna septembrie.
   • Dacă seminţele au fost tratate corect, iar răsărirea este rapidă şi uniformă, atacul puricilor este mai puţin păgubitor, la semănatul în septembrie.
4. Densitatea influențează grosimea tulpinilor și astfel toleranța la atacul larvelor de
   • În Regatul Unit se recomandă 60 b.g./mp pentru hibrizi și 80 b.g./mp la soiuri. Primăvara, densitatea optimă trebuie să fie 30-50 plante/mp.
   • În Franţa, densitatea recomandată la intrarea în iarnă nu depășește 35 plante/mp.
5. Pregătirea patului germinativ.
   • Lucrările solului duc la distrugerea larvelor şi a pupelor reducându-se astfel rezerva biologică a dăunătorilor (Prof. Roșca I.). Populația de Delia poate fi redusă în mod drastic prin arătură.
     • Plantulele verzi pe un teren „negru” (prelucrat prin arătură) sunt „ținte” ușor de reperat de către purici.
   • Semănatul direct în miriște dezavantajează purecii, deoarece miriștea înaltă și resturile vegetale de la suprafață îi dezorientează.
     • Dar semănatul și răsărirea uniformă este mai dificil de realizat la semănatul direct, din cauza resturilor vegetale care îngreunează plasarea uniformă a semințelor mici de rapiţă.

6. Derutarea bio-agresorilor.
   • Distanțele mai mari între rânduri, de 20-35 cm, derutează purecii, în comparație cu cea de 12,5 cm.
   • Culturile asociate (rapiță cu hrișcă, cu leguminoase de primăvară -care îngheață iarna), cu muștar etc., reduc atacul purecilor.
     • În Regatul Unit, când s-a comparat efectul tratamentului cu Lumiposa cu asocierea dintre rapiţă și muștar, în ceea ce priveşte numărul de larve de Psylliodes găsite primăvara în tulpini sau pețioluri, varianta câștigătoare a fost asocierea dintre rapiţă și muștar.
     • Lumiposa a întrecut amestecul dintre rapiţă și leguminoase.
     • Dar speciile asociate rapiţei, ar putea fi concurente puternice pentru apă.
     • Iar în Franţa nu au fost observate diferențe, indiferent de compoziția asocierii.
   • Se recomandă distrugerea samulastrei de rapiţă din solele învecinate celei semănate de curând, numai după ce plantele au depășit fenofaza de 5 frunze, altfel, purecii ar migra de pe samulastră pe plantele semănate.

     

     

7. Fertilizată echilibrată:
   • pe rând cu seminţele,
   • lateral și sub rândul de seminţe, cu amestec de azot și fosfor,
   • biostimulatori la semănat, deoarece între 2-5 frunze, rapiţa are un ritm mai mic de creștere.
   • cu azot și microelemente în timpul vegetației.

Concluzii

Tehnologiile integrate încercate de fermierii britanici și francezi au făcut față timp de câțiva ani absenței neonicotinoidelor.

Deocamdată doar Lumiposa, insecticid din noua generație este în prima linie în controlul dăunătorilor din primele fenofaze. Nu este singura modalitate de apărare, dar este una din cele mai importante.

Pentru a nu reinventa tehnologii optimizate deja, trebuie sprijinită organizație AIDER, măcar în transmiterea rezultatelor.