Într-un recent material publicat pe internet, preluat dintr-o revistă de specialitate, profesorul Borcean a atras atenția asupra interpretării greșite a „legendelor toamnei” la fertilizarea rapiţei. Sâmburele de adevăr în jurul căruia se țese legenda îl constituie câteva măsurători sau experimente făcute de diferiți specialiști, care sunt credibile când sunt analizate separat, dar care nu interacționează corect.
Să vedem câteva exemple:
- Rapiţa poate fi fertilizată corect decât numai pe baza analizelor agrochimice ale solului, efectuate în ultimii 3 ani.
- Afirmație corectă, dar imposibil de aplicat, deoarece nu avem o metodologie acceptabilă de utilizare a rezultatelor analizelor de sol pentru a face recomandări de fertilizare.
- În această situație, un exces de informaţii îngreunează și mai mult calculul dozelor de îngrăşăminte, dacă nu se dau explicații. De exemplu, în textul citat mai sus, se menționează faptul că la fosfor, consumul specific variază între 30 și 60 kg P2O5/tona de seminţe. O variație mult prea mare! Gândiți-vă doar că pentru o producţie planificată de 3,5 t/ha, calculul dozei pornește fie de la 105 kg P2O5/ha (3,5 t* 30 kg/t), fie de la 210 kg P2O5/ha (3,5 t/ha* 60 kg/t).
- Dar există alți factorii de care se ține/nu se ține seama la calcularea dozelor de fosfor. De exemplu pH. Experții francezi au calculat că pentru o producţie de 3,5 t/ha, este nevoie de o doză de 60 kg P2O5/ha la pH între 5,5 și 7,5; de 70-90 kg P2O5/ha la pH mai mare de 7,5 și de 140-160 kg P2O5/ha pe solurile acide, la pH mai mic de 5,5.
- O altă confuzie pe care o fac cei ce interpretează analizele de sol este înțelesul termenilor absorbție, export, restituire.
- Experții francezi au constatat că pentru o producţie de 3,5 t/ha, plantele de rapiţă absorb 280-300 kg N/ha, 90-125 kg P2O5/ha, cca. 400 kg K2O/ha etc.
- De ce atât de mult azot? Francezii folosesc un consum specific de 65-70 kg N/t și un coeficient de utilizare aparentă a îngrăşămintelor cu azot de 0,8. Așadar (70 kg N/ha * 3,5 t/ha)/0,8 = 306 kg N/ha.
- De ce atât de mult potasiu? În Franţa consumul specific de potasiu este considerat a fi de 100 kg/tonă.
Tabelul 1. Bilanţul principalelor elemente nutritive la cultura rapiţei la un nivel al producţiei de 3500 – 4000 kg/ha.
| Principalele macroelemente | Cantitatea absorbită din sol şi din îngrăşăminte (kg s.a./ha) | Cantitatea exportată prin seminţe odată cu recolta (kg s.a./ha) | Cantitatea restituită solului prin încorporarea resturilor vegetale (kg s.a./ha) |
|
N |
300 |
135 |
165 |
|
P2O5 |
125 |
65 |
60 |
|
K2O |
400 |
40 |
360 |
- Ce strategie de fertilizare aplicăm?
- Fertilizăm plantele. Se aplică numai atât fosfor și potasiu cât au nevoie plantele pentru a realiza producţia dorită într-un anumit context pedoclimatic. Se aplică mai ales pe solurile arendate.
- Fertilizăm solul. Se aplică doze mai mari de fosfor și potasiu pe solurile sărace, pentru a le mări fertilitatea. Se folosește mai ales pe solurile ce aparțin fermierilor. În anii când îngrăşămintele sunt excesiv de scumpe, se pot reduce dozele aplicate.
- Se menține conținutul de fosfor și de potasiu din sol. Se fertilizează numai cu cantitățile exportate cu recolta (65 kg P2O5/ha și 40 kg K2O/ha).
- Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu şi 1/3 din doza de azot vor fi aplicate din toamnă. Teoretic corect, dar:
- Fosforul poate fi aplicat oricând pentru a menține rezerva din sol.
- 1/3 din doza de azot nu înseamnă nimic precis! Ca regulă generală, nu trebuie să apară culoarea roșie în lanul de rapiţă, ca urmare a carențelor de azot și/sau fosfor. Dacă se seamănă foarte devreme sau dacă s-au încorporat cantități mari de paie, trebuie aplicat atât azot cât să favorizeze descompunerea resturilor vegetale fără a afecta nutriția plantelor de rapiţă.
- se aplică 30-50 kg N /ha pe soluri sărace, sau cu rezervă redusă de azot în sol la semănat;
- se aplică 30 -40 kg N /ha în cazul unui semănat întârziat, când plantele trebuie să aibă un ritm de creştere mai rapid, pentru a atinge stadiul de 8 frunze, înainte de venirea primului îngheţ, deoarece în acest stadiu se manifestă cea mai bună rezistenţă la temperaturi scăzute;
Facebook Comments