Codul celor mai bune practici agricole?

Până vom ajunge la această variantă, ar trebui să începem cu un Cod al mai bunelor practici agricole, semn că am ieșit din blocajul actual generat de unele constrângeri nejustificate ale normelor de ecocondiționalitate.

Cu nitrații să fie bine și tot fermierul să prospere!

Până când agricultura ecologică va readuce în atenția opiniei publice necesitatea imperativă a obținerii unor recolte cât mai mari, care în acele condiții vor fi și cele mai profitabile, fermierii sunt obligați să utilizeze cele mai profitabile tehnologii pentru producţiile micșorate de constrângerile impuse de normele de ecocondiționalitate.

Fertilizare „rațională”. Principiul este simplu și sănătos: ajutăm solul și plantele să ne îndeplinească obiectivele de producţie, prin tehnologii protectoare față de mediu (www.aider.ro). Acest lucru presupune însă să cunoaștem bine, în urma unor analize agrochimice și de țesut vegetal, atât solul cât și plantele. Când este cazul, folosim leguminoase în rotație pentru fixarea azotului. Dacă piața nu este atractivă pentru leguminoase, acestea pot fi folosite ca îngrăşăminte verzi sau ca alte tipuri de culturi intermediare.

Când este prea mult azot, culturile intermediare pot fi folosite ca niște „capcane pentru nitrați”.

Fertilizare limitată de norme de ecocondiționalitate alese arbitrar, pentru cei care nu fac analize de sol și plantă. În acest caz, dacă reducerea dozei este una drastică, poluarea va fi diminuată semnificativ, dar fermierilor li s-ar reduce  destul de mult veniturile.

Cum pot fi reduse pierderile fermierilor?

Dozele de îngrăşăminte se calculează de regulă în funcţie de nivelul de aprovizionare al solului în elemente nutritive în stratul arabil 0-20 cm.

Azotul mineral poate fi absorbit de plante de la adâncimi mai mari, destul de frecvent de până la 90 cm.

Așadar, dacă fermierii determină cantitatea de azot din sol pe adâncimea de 0-90 cm), aceasta se poate scădea din doza calculată pe adâncimea de  0-20 cm.

Este reducerea arbitrară a dozelor de azot o metodă sigură de micșorare a poluării cu azot?

Generația de aur a agrochimiei românești, Borlan, (Hera), Vintilă etc. au recomandat în 1989 să se ajusteze doza optimă economic de azot în funcţie de rezerva de azot mineral eficient din profilul solului (0-90 cm). Acest lucru ar avea următoarele avantaje:

  • Reducerea dozei de azot aplicate prin îngrăşăminte chimice, cu valoarea cantității de azot mineral eficient din profilul solului (0-90 cm), micșorează până la dispariție riscul de poluare a solului cu nitrați.
  • Se raționalizează folosirea îngrăşămintelor cu azot (se reduce doza calculată de azot).
  • Se îmbunătățește calitatea produselor agricole prin reducerea conținutului de azot mineral nemetabolizat în acestea.

În loc de concluzii.

  1. ICPA a scris în 2002 o variantă a Codului de Bune Practici Agricole.Și a scris-o bine, în urma desfășurării proiectului „Controlul poluării in agricultură.”
  2. În articolul 222 se recomandă ca „fertilizarea cu azot primăvara să fie precedată OBLIGATORIU de analize privind rezerva de nitraţi din sol pentru a se administra cantitatea strict necesară pentru completarea conținutului de azot specific tipului de cultură practicat”. O formulare identică se găsește și în ediția 2005 a Codului.
  3. ICPA a intrat bine în „pielea” celor ce fac analizele de sol și a realizat că este imposibil să se facă în mod obligatoriu analize privind rezerva de nitraţi din sol pe milioane de hectare.
  4. Din acest motiv, în varianta 2015 a Codului, a dispărut cuvântul obligatoriu.
  5. Lucrurile s-au lămurit în 2019, când din ambele variante propuse (în iulie și septembrie), a dispărut întreaga propunere de determinare a rezervei de azot din sol .

Nedumeri

O parte importantă din azotul mineral din sol aflat la adâncimi de până la 90 cm,  poate fi utilizat de către plante, caz în care se reduce doza de azot/costurile cu îngrăşămintele și se poate reduce poluarea cu nitrați.

Deși se cunoaște acest lucru, s-a renunțat la determinarea azotului, fără a se propune nimic în schimb.

Facebook Comments