Pe site-ul MADR (https://www.madr.ro/comunicare/6127-cercetarea-in-atentia-conducerii-madr.html), apare următoarea știre: „Acest tip de întâlniri (la care au participat cercetători, fermieri, reprezentanți ai mediului asociativ, precum și directori și experți din cadrul MADR), se vor desfășura periodic și au ca scop transferarea rezultatelor cercetării către fermieri, întrucât beneficiarii rezultatelor cercetării ar trebui să fie, pe lângă instituțiile statului, agricultorii, astfel încât aceștia să își ușureze munca și să atingă performanța”.
Să reținem: principalii beneficiari ai cercetării sunt instituțiile statului și apoi agricultorii.
Peste tot în lume fondurile pentru cercetare sunt acordate pentru teme stabilite mai mult politic, iar cercetările aplicative și inovatoare din punct de vedere agronomic sunt subfinanțate.
Și ce fac instituțiile statului cu rezultatele cercetării? Cu cercetări în valoare de 20-25 milioane de euro, în 15 ani nu am reușit să aflăm care este doza maximă de azot care nu provoacă poluarea cu nitrați a apelor freatice și de suprafață.
Sau încercăm să conservăm apa din sol renunțând la irigații, folosind în schimb metode care consumă apa (culturile verzi încorporate prea târziu pentru unele specii).
Cercetarea în agricultură a apărut odată cu începutul cultivării plantelor, după principiul testează și învață din greșeli.
Mai este cazul să continuăm în acest mod?
Vrem să combatem seceta, trecând pe planul 2 irigarea și promovând culturile verzi ca metodă modernă de menținere a apei?
In Israel, datele Băncii Mondiale artă că (https://tradingeconomics.com/israel/agricultural-irrigated-land-percent-of-total-agricultural-land-wb-data.html).
jumătate din țară este deșert. Au 532.000 ha de teren agricol, din care 33% (174709 ha) este irigat. Tehnologiile de cultură sunt foarte performante la culturile irigate. Pe cele 3.490 ha (foarte probabil fertirigate prin picurare), s-a obținut o recoltă medie de 22.998 kg/ha în 2016. După știința mea, primele valori foarte apropiate de acestea, s-au obținut numai în Insula Mare de către echipa condusă de Lucian Buzdugan și la Viziru de către tandemul Dan Priceputu și agrochimistul Viorel Demian, cu hibrizi Pioneer.
| Producția t/ha | ||||||
| Culturi | Israel | România | Lume | |||
| Mere | 33,1 | 8,4 | 16,6 | |||
| Morcovi | 66,4 | 12,9 | 36,1 | |||
| Struguri | 8,3 | 4,2 | 10,7 | |||
| Cartofi | 33,8 | 14,4 | 20,3 | |||
Producţia de grâu obținută în diverse văi pe o suprafață de 43.700 ha, la neirigat, a fost de 3.844 kg/ha. (www.fao.org).
Se folosesc 281 kg îngrăşăminte/ha (s.a.) de teren arabil și se obține o producţie de cereale de 3568 kg/ha.
România: (https://tradingeconomics.com/romania/agricultural-irrigated-land-percent-of-total-agricultural-land-wb-data.html) din o suprafață de 13,5 milioane ha de teren agricol, 1,13% este irigată, adică 152.787 ha. În 2016, producţia medie de porumb pe țară a fost de 4.168 kg/ha, iar cea de grâu a fost de 3.948 kg/ha (www.fao.org). Doza de îngrăşăminte a fost de 60 kg s.a./ha teren arabil
Ce model să urmăm?
Procentul de 1,13% de suprafață irigată, calculat de Banca Mondială este prea mic pentru a învinge seceta. Nu se pune problema să irigăm Dobrogea cu apă de mare desalinizată, deci mai scumpă sau recirculată (de la stațiile de epurare a apei menajere, mai ieftină). În Israel doar 50% din apa de irigat utilizată pentru irigare este proaspătă, 35% este apă recirculată, iar restul este apa salvată din ploi și desalinizată. Se folosește în cantități mici și apă sărată.