Titlul postării provine din „zicala” americană „Dumnezeu a creat oamenii, dar Samuel Colt (inventatorul revolverului Colt), i-a făcut egali”. Asta înseamnă că modul original de distribuire a rezultatelor APPR a făcut ca aproape fiecare hibrid să poată fi prezentat ca un câștigător într-un anumit context.
Henry Wallace, jurnalist agrarian, unul din fondatorii companiei Pioneer (1926), care a devenit mai târziu „ministru al agriculturii” și apoi vicepreședinte al SUA, a vândut în 1924 primii hibrizi de porumb . Aproape 6 decenii mai târziu, în 19 81, Pioneer a devenit liderul vânzărilor pe piața nord americană (Wikipedia). Acum conduce detașat și în România (conform estimărilor Kleffmann).
Ca să obțină o astfel de poziție, o companie trebuie să aibă un portofoliu cu mulți hibrizi performanți în diferite condiții pedoclimatice și tehnologice. Lucru pe deplin confirmat de faptul că „recordul mondial” de 38,7 t/ha a fost realizat cu un hibrid Pioneer. Cele mai mediatizate recorduri neomologate din România au fost obținute în 2018 tot cu hibrizi Pioneer, 20,6 t/ha la Viziru de către Dan Priceputu și de 22,6 t/ha în Insula Mare a Brăilei de către Agricost.
Folosind informațiile de pe www.apprs.ro observăm că:
- Anul trecut, în rețeaua RITAC coordonată de APPR au fost testați 130 de hibrizi, în 12 localități, dintre care două în condiții de irigare.
- Pioneer a participat cu 11 hibrizi, dintre care, 7 au ocupat locul întâi în 10 localități. Asta înseamnă că fiecare hibrid a fost depășit la producție, de cel puțin unul dintre hibrizii cunoscuți (nu am luat în considerare pe cei identificați ca APPR). Un hibrid de la KWS și unul de la Syngenta au fost ceilalți 2 „învingători”. amănunte aici
- Acest lucru întărește opinia conform căreia, la companii mari (în cazul de față), dar și la cele mai mici, pot apărea creații genetice mai bine adaptate pentru anumite condiții.
- Cât din aceste rezultate deosebite menționate puțin mai sus, se datorează hibridului și cât tehnologiei, este dificil de apreciat. În mod general, se consideră că producția este realizată cu un aport de 20% din partea semințelor, dar la porumb, 60% din creșterea de producție (de 5-6 ori) față de soiuri, poate fi pusă pe seama sporului genetic al hibrizilor. Estimarea s-a făcut în felul următor: s-au încercat mai multe variante tehnologice folosindu-se semințe cu „vârste” diferite, provenite de la primii hibrizi obținuți până la cei mai noi sosiți pe piață.
- Originalitatea testărilor APPR constă în faptul că se compară răspunsul hibrizilor la condiții pedoclimatice și tehnologice diferite, alese în mod aleatoriu.
- Calitatea geneticii folosite în acest moment în România și amplasarea experiențelor pe terenuri fertile permite obținerea unor rezultate bune de producție, chiar dacă elementele tehnologice și condițiile pedoclimatice nu sunt menționate.
- În aceste condiții, mărimea producțiilor depinde mai mult de potențialul hibrizilor decât de tehnologie, dar, pentru a asigura durabilitatea practicilor agricole, trebuie folosite tehnologii prietenoase mediului.
- Pentru a obține un profit acceptabil, trebuie aleși cei mai potriviți hibrizi pentru condițiile fiecărui fermier și să se optimizeze tehnologiile folosite.
- De aceea, hibrizii care au impresionat fermierii în testele APPR sau la zilele porumbului trebuie testați câțiva ani în condițiile pedoclimatice și tehnologice ale fiecărui fermier care își permite acest lucru, înainte de a fi extinși în producție.
- Bineînțeles, hibrizii care au obținut cele mai bune rezultate în testări vor fi pe „lista scurtă” a celor aleși să fie testați de fermieri.
- Pot exista și situații în care rezultatele RITAC confirmă comportamentul hibrizi testați deja de fermieri.
- Chiar dacă resursele companiilor mici nu se pot compara cu cele ale multinaționalor și acestea pot oferi hibrizi de foarte bună calitate, în număr mai mic, este adevărat. RITAC a egalizat șansele tuturor hibrizilor pentru a fi remarcați, deoarece este urmărită reacția potențialului de producție la condiții diferite de mediu și tehnologie.