Nenumărate sunt căile marketingului de pătrundere în mintea, inima și în final în buzunarele fermierilor.
O astfel de încercare se face în ultimul timp în mai multe domenii, apelându-se atât la argumente corecte care vizează preferințele consumatorilor din România pentru anumite bunuri produse în țară, de la autoturisme (Dacia, Ford), la tomate sau usturoi.
Este adevărat că anumite gusturi nu se discută, altele se educă, iar unele se dispută. Despre această ultimă categorie aș dori să scriu câteva cuvinte.
O categorie de „influenceri” caută atenția comercială pentru produsele pe care le promovează amestecând fapte reale, cu tot felul de exagerări.
Ni se sugerează de exemplu, că din moment ce putem trăi fără importuri de alimente și semințe, să cumpărăm semințe românești, deoarece sunt la fel de bune și productive, poate mai bune și mai productive decât cele din străinătate.
Desigur, putem trăi fără importuri. Dar ar fi păcat, deoarece și frumusețea contează, nu numai strictul necesar. La apariția lor pe piață, hibrizii de porumb au avut o priză mare la fermieri și datorită aspectului lor. Plantele erau uniforme, cu știuleții formați la aceeași înălțime. De asemenea, am putea să renunțăm la importul de citrice ca sursă de vitamina C, în favoarea consumului de cartofi cu pătrunjel.
Afirmații de genul semințele românești sunt la fel de bune și productive, poate mai bune și mai productive decât cele străine, sunt adevărate dacă ne referim la semințele hibridului Olt. În ultimii ani a ocupat locul 3 în topul celor mai vânduți hibrizi din România, fiind depășit de numai 2 hibrizi Pioneer.
Mai aproape de adevăr sunt descrierile de genul „se apropie de media rezultatelor grupei lor de maturitate.”
Se pot obține rezultate bune de producţie și cu alți hibrizi creați în România de către amelioratori români sau străini, cu material genetic „românesc” sau „internațional”. Depinde de condițiile pedoclimatice. Depinde de fermieri.
Fermierii „sponsorizează” creatorii de hibrizi performanți, cumpărând cei mai productivi și bine adaptați hibrizi la care au acces, indiferent dacă sunt de la multinaționale sau de la Fundulea. Din moment ce o parte din valoarea unui sac de semințe produse în România și vândute de Pioneer se împarte la 100 de specialiști români, angajați ai Corteva, dar nu numai, implicați în ameliorare, multiplicare, condiționare, transport, depozitare, distribuire, consultanță, mai putem spune că semințele Pioneer sau de la alte companii în situații mai mult sau mai puțin asemănătoare” trebuie înlocuite de cele obținute de la hibrizi neaoși?
Concluzii: au greșit cântarul!
Cei care măsoară potențialul de producţie al hibrizilor de porumb în „unități patriotice”, au greșit cântarul. Hibrizii trebuie ierarhizați în funcţie de criterii tehnice (producţii în anumite condiții pedoclimatice, grupa de maturitate, lucrările solului, fertilizare, irigare etc.