Producţii mari de porumb se obțin:
Atunci când se folosesc hibrizi (mai) tardivi, cu potențial mare de producţie, dacă nu sunt afectați de stres hidric în perioada de creștere și umplere a boabelor. Când este secetă, hibrizii mai timpurii pot produce mai mult decât cei cu perioadă mai lungă de vegetație.
Dacă hibrizii ajung la maturitatea fiziologică (boabele au acumulat cantitatea maximă de substanță uscată și în vârful cariopsei s-a format punctul negru, ceea ce înseamnă că s-a întrerupt alimentarea bobului de către plantă), înainte de venirea primului îngheț. Acest fenomen apare în mod natural atunci când umiditatea boabelor este în jur de 30% (28-35%).
Este de dorit ca hibridul să ajungă la maturitatea fiziologică cu 2 săptămâni înainte de prima apariție a înghețului/brumei, pentru a se reduce în câmp umiditatea, în timp ce se recoltează hibrizii cu umiditate mai scăzută. Punctul negru apare și atunci când temperatura este de 0 oC pentru câteva ore sau sub – 2,3 oC pentru câteva minute. Numai înghețul care se produce înainte de maturitatea fiziologică afectează boabele: mărește procentul de umiditate în boabe cu 2-6%, scade MH la valori sub 77 kg, depreciază calitatea amidonului și reduce conținutul de proteină.
Avantajul utilizării SUTU (suma unităților termice utile) pentru fiecare hibrid și pentru zona în care este cultivat.
Pentru 14 state din Midwest (Vestul Mijlociu) și sudul Statele Unite s-a înființat un centru climatic, Midwestern Regional Climate Center, care, bazându-se pe date din ultimii 30 de ani, dă informații printr-un sistem expert (aplicație), despre unitățile termice utile. Se estimează datele la care vor avea loc ultimul îngheț de primăvară și primul și toamnă. În funcție de aceste estimări fermierii cumpără semințele de hibrizi dintr-o anumită grupă de maturitate, planifică lucrările în vegetație (aplicarea fracționată a azotului), stabilesc prețurile de contractare, aleg umiditatea de recoltare, fac asigurările pentru recoltă etc.
Aceste lucruri sunt posibile deoarece lungimea perioadei de vegetație este estimată folosind UTU după formula: (Tmax + tmin)/2 – 10. Valoarea maximă luată în calcul pentru Tmax este de 30 oC, iar pentru tmin este de cel puțin 10 oC. La Tmax de 32 oC și tmin de 8 oC, formula este (30+10)/2 – 10 = 10.
Fermierii pot utiliza și nomograme calculate pentru valorile UTU dintr-o anumită zonă, de exemplu cu potențial termic de 1700 oC, cu 150 de zile fără îngheț, care apare la 4 octombrie.
- Hibrizii care pot fi semănați în 30 aprilie cu o probabilitate mai mică de 10% ca înghețul să intervină înainte de maturitatea fiziologică trebuie să aibă SUTU între 1200-1500 oC (timpurii – semitardivi).
- Pentru un hibrid tardiv cu SUTU de 1560 oC, probabilitatea să fie recoltat înainte de îngheț este de 85% dacă este semănat în 30 aprilie și de 75% dacă este semănat în 15 mai.
În unele zone din Cordonul porumbului înghețul poate apare în septembrie, de aceea recoltatul începea la 35% umiditate. În România nu avem probleme cu înghețul la porumb până la începutul lunii octombrie. De aceea am putea realiza aplicații/nomograme în care riscul de îngheț înainte de maturitatea fiziologică să fie înlocuit cu riscul de secetă generat de neconcordanța dintre SUTU și volumul și distribuția precipitațiilor.
Să analizăm informaţiile din cele două tabele cu date de la Fundulea din 2019.
Câteva explicații:
- Observăm o tendință ca hibrizii din grupele mai mari de maturitate să obțină producţii mai mari.
- Motivul: În lunile mai și iunie a plouat suficient pentru ca elementele de producţie (nr. de rânduri/știulete, nr. boabe/rând), să se formeze conform potențialului de producţie, care este mai mare la hibrizii tardivi.
- În 2003, Bîlteanu menționa că, și în zonele foarte favorabile porumbului, hibrizii semitardivi și semitimpurii au producții mai constante decât cei tardivi.
- Motivul: perioada de umplerea boabelor la hibrizii tardivi coincide de multe ori cu perioadele de secetă din august-septembrie din Romania,
- Hibrizii tardivi pot ajunge la maturitate în Fundulea în 10 septembrie. În ultima lună de vegetație (10 august – 10 septembrie), a plouat doar 5,5 l, în 6 septembrie.
- Hibrizii semitardivi și semitimpurii au beneficiat în ultima lună de vegetație, 25 iulie -27 august de 30 l precipitații.
- Ca urmare, atât la hibrizii Pioneer cât și la Maisadour, hibrizii semitardivi au fost mai productivi decât cei tardivi.
- Un alt factor, la fel de important pentru mărimea producţiei a fost doza de azot, de numai 100 kg N/ha. Fiind prea mică, a defavorizat hibrizii mai tardivi, cu potențial mai mare de producţie. Solul fertil de la Fundulea, precipitațiile din perioada aprilie-iulie, au asigurat prin mineralizarea materiei organice azotul necesar pentru producţiile destul de mari obținute.
Greșeli la recoltarea testărilor efectuate în câmp.
La testările efectuate în câmp, se recoltează toate loturile în aceeași zi, de obicei când majoritatea hibrizilor au ajuns la o umiditate mică. Ar trebui ca recoltarea să înceapă la câteva zile după ce hibrizii mai timpurii (dar nu extratimpurii la Fundulea), au ajuns la maturitatea fiziologică. Astfel, diferențele de umiditate dintre hibrizi, ne ajută să-i încadrăm cât mai exact în grupele de maturitate.
Nu trebuie să se aștepte ca porumbul să ajungă la umiditatea de păstrare (14-13,5%), deoarece sunt pierderi care nu pot fi recuperate și este incorect ca producţia cu umiditatea sub 14% să fie exprimată la umiditatea STAS.
Dacă se vând 1000 kg de porumb cu umiditatea de 16%, se plătesc 976,74 kg, recalculate la umiditatea de 14%. Dacă se recoltează prea târziu și umiditatea ajunge la 12%, se plătesc numai 954,55 kg, pentru că atâta arată cântarul.