Orice variație a tehnologiei aplicate pe o parcelă ca urmare a unor diferențieri măsurate sau observate de fermier, poate fi considerată o practică a agriculturii de precizie.
Fie că îi spunem agricultură de precizie, fie că îi spunem optimizare, tehnologiile diferențiate trebuie să ducă la creșterea profitului, scădere cheltuielilor și adeseori, la mărirea producţiei.
Dintre elementele care pot varia (densitate, fertilizare, adâncime de lucru, doza pentru protecţia plantelor etc.), un impact foarte mare îl are densitatea variabilă.
Pentru semănatul cu densitate variabilă sistemul de ghidare al semănătorii are nevoie de hărți cu densitatea recomandată, obținute acum și prin metode rapide și mai ieftine, deoarece se folosesc senzori electronici, mecanici și chimici pentru a măsura și carta diverse caracteristici ale solului și ale plantei.
Densitatea poate varia „metru cu metru” (de exemplu, la semănătorile Horsch fiecare secție poate semăna cu o desime diferită), sau suprafața parcelei poate fi împărțită în diferite zone care vor avea densități diferite, în funcţie de hărțile existente (de recoltă, de textură/capacitate utilă pentru apă etc.) și de observațiile fermierului.
Prin varația densității se poate realiza o instalare uniformă a culturilor, chiar dacă terenul este neuniform din punct de vedere al proprietăților fizice (textura, structura). Culturile cu instalare rapidă și uniformă se întrețin și se recoltează mai ușor, iar producţia este mai mare.
Vă prezentăm un caz din Anglia (www.ipf-af.com), în care s-au folosit mai multe instrumente ale agriculturii de precizie (sisteme expert pentru determinarea densității la semănat și a dozelor de fertilizare, teledetecție etc.). Optimizarea producţiei a pornit de la observația că pe solurile ușoare instalarea culturii de grâu se face în proporție de 90%, pe când pe solurile grele, răsărirea poate fi de numai 65%. De aceea, în diferite părți ale parcelei de 42 ha, densitatea a variat după cum urmează (figura 1 și tabelul de mai jos):
| Număr b.g./mp, | Număr plante/mp la 1 februarie 2014 | Procentul de răsărire (%) | Număr frați*/mp în martie 2014 | |
| 1 | 350 | 157 | 45 | 637 |
| 2 | 350 | 192 | 55 | 630 |
| 3 | 300 | 205 | 68 | 630 |
| 4 | 250 | 185 | 74 | 658 |
| 5 | 235 | 197 | 84 | 631 |
*tulpini
Care-i problema?
Folosind sistemele expert, agronomii britanici au hotărât că prin semănatul diferențiat să realizeze o instalare uniformă a culturii (în astfel de situații, aplicarea variabilă a altor inputuri , de exemplu îngrăşămintele, s-ar fi putut face mai ușor).
S-a semănat diferențiat, în funcţie de proprietățile solului. Pe sola de 42 ha există porțiuni cu textură ușoară, mijlocie și grea, soluri profunde și superficiale. Cea mai mică cantitate (densitate) a fost semănată pe porțiunea cu sol ușor și profund, 235 b.g./mp, iar cele mai mari (350 b.g./mp), pe solurile grele.
A avut loc o egalizare parțială a numărului de plante răsărite (numărate la 1 februarie),
apoi a numărului de frați (tulpini), în luna martie. Presupunem că fiecare tulpină numărată în martie a fost un frate fertil și a format un spic.
Pe baza unor informaţii nespecificate (probabil și hărți de recoltă, hărți obținute prin teledetecție), s-a hotărât să se aplice uniform, pe toată suprafața, 230 kg N/ha.
Fotografia nr. 2 realizată prin teledetecție arată o foarte mare uniformitate a conținutului de clorofilă, indiferent de caracteristicile solului. Aceasta ar putea înseamnă că toate tipurile de sol furnizează plantelor de grâu (probabil în jur de 630 spice/mp), aceeași cantitate de azot.
Producţia obținută a fost de 10,24 t/ha și a primit o primă pentru calitate (12-13% proteină).
Fig. 1 Densitatea în funcție de Fig. 2 Conținutul de clorofilă din plante în luna mai
caracteristicile solului
Fotografii preluate din http://www.ipf-af.com
Articol apărut în https://agrointel.ro/83392/agricultura-de-precizie-la-grau-testul-semanatului-variabil-pentru-o-productie-de-10-toneha/