Elaborarea unei tehnologii începe cu stabilirea nivelului de producţie dorit (recolta planificată). Acesta depinde de interacțiunea dintre potențialul biologi al hibridului (genetica disponibilă) și cel al parcelei (tehnologia și condiţiile pedoclimatice ).
Deocamdată această interacțiune nu este cuantificată pentru a fi utilizată de către fermierii români. Amelioratorii sau tehnologii își prezintă punctele de vedere separat. Iar când un jurnalist, ca tot „românul imparțial”, pune lucrurile cap la cap, apare fie o durere (de cap), fie câte un record neomologat.
Primul pas care trebuie făcut este redactarea în comun a cataloagelor de seminţe de către amelioratori și tehnologi. Și acum există o colaborare, dar în capitole separate. De aceea, apar situații curioase, când potențialul de producţie al hibridului pare a fi mult mai mare decât recoltele realizate în condiții de producţie sau în loturi experimentale/de testare.
Componentelor de producție (numărul de știuleți/ha, numărul de boabe/știulete, MMB) trebuie să li se acorde o atenție deosebită în elaborarea tehnologiei. Cu toate acestea, în unele cataloage nu apar toate componentele de producţie pentru fiecare hibrid.
Ați observat desigur la Lucian Buzdugan că fiecare modificare majoră de tehnologie pe care o testează, cum ar fi reducerea distanței dintre rânduri la 50 cm, o face luând în calcul modificarea favorabilă a componentelor de producţie.
Iată câteva comparații cu componentele de producţie descrise în România și Franţa pentru aceeași hibrizi.
Hibrizi din grupa 300-400
1. În partea generală din catalogul din România al unei companii de semințe, potențialul biologic al unui anumit hibridului este menționat a fi foarte mare, de peste 20 t/ha.
2. La descriere hibridului se consemnează că producţiile înregistrate în ferme au variat între 7-14 t/ha. Este vorba aici de potențialul de producţie al parcelei.
3. Și componentele de producţie au, în mod logic, valori mari: 800 boabe/știulete (18-20 de rânduri, 40-44 boabe/rând), 375 g MMB, 300 g boabe/știulete.
4. Cu asemenea valori, producţia potențială poate atinge valoarea de 21 t/ha la neirigat, dacă densitatea este de 70.000 plante/ha și de 24 t/ha la irigat (densitatea de 80.000 plante/ha).
5. O astfel de descriere triumfalistă a hibrizilor este dăunătoare fermierilor, care nu pot estima corect valorile potențialului biologic întâlnite în câmp.
O explicație? Valorile componentelor de producţie sunt cele maxime care pot fi întâlnite la hibridul respectiv în situații cu totul excepționale. Dar nu pot fi întâlnite în câmp în același timp toate valorile maxime.
În catalogul din Franţa al aceleiași companii, valorile componentelor de producţie pentru același hibrid sunt mai mici, dar la fel de „competitve”;
Cu 18 rânduri/știulete și 30 boabe/rând, se obțini 540 boabe/știulete.
Dacă MMB este de 400 g, masa boabelor de pe un știulete este de 216 g.
Densitatea variază de la 85-100.000 b.g./ha, iar producţiile posibile pot fi în jur de 20 t/ha la irigat.
Cum pot influența componentele de producţie tehnologia?
Să luăm ca exemplu următoarele rezultate de producţie obținute într-o fermă unde se irigă:
a) 17,7 t/ha pe parcela unde densitatea a fost de 94.000 plante/ha, iar masa bobelor pe știulete a fost de 188 g.
b) 18,9 t/ha pe o altă parcelă, unde densitatea a fost de 98.000 plante/ha, iar masa boabelol pe plantă a fost de 193 g.
S-ar fi putut obține 20 t/ha?
Ar fi fost destul de greu, pentru că un plus de 1.100 kg/ha peste cele 18900 deja existente se obține din interacțiunea mai multor factori.
Diferența de producţie de 1,2 t/ha dintre cele două sole a fost determinată de potențialul de producţie diferit al celor două parcele. Pe sola cu producția mai mare, planta premergătoare a fost soia, dar diferența de producţie nu a fost făcută doar de azotul rămas după leguminoasă.
După un anumit prag, să zicem 90.000 pl/ha, în condițiile respective densitatea nu a fost principalul factor care a determinat mărimea recoltei.
Pentru a realiza producţii foarte mari, ar trebuit ca prin irigare, fertilizare și protecţia plantelor să asigure apa și nutriția plantelor de porumb astfel încât:
1) Răsărirea să fie rapidă și uniformă.
2) În fenofaza de 10 frunze să se formeze primordiile pentru numărul maxim de rânduri/știulete la hibridul respectiv.
3. În perioada înfloririi să se formeze cel puțin 500 ovule/știulete.
4) Prin umplerea boabelor, care începe la 3 săptămâni după fecundare, să se obțină MMB în jur de 400 g.
Valorile componentelor de producție obținute în experiențele efectuate de către APPR sunt utilizate pentru a se putea stabili cât mai corect producția potențială pentru ficare parcelă.
În postările viitoare vom analiza pe scurt influența tehnologiilor asupra componentelor de producție.