HoriaVictor- Hălmăjan și Stelian Folică
În ultimii ani, o mare parte din discursul tehnologic din agricultură s-a concentrat pe „îmbunătățiri”: produse noi, biostimulatori, adjuvanți, senzori, aplicații digitale. Toate sunt utile, dar realitatea din fermele românești arată un fapt simplu:
Profitul este pierdut în aplicarea greșită a tehnologiei existente, și asta lasă foarte puțin loc de adoptare pentru tehnologiile moderne.
Pentru numeroși fermieri care nu pot investi rapid în modernizări, cea mai eficientă strategie nu este una ofensivă, ci defensivă, eliminarea greșelilor tehnologice.
Erori și greșeli tehnologice întâlnite în agricultură.
În română, greșeală înseamnă o acțiune sau decizie incorectă, o abatere de la ce este corect, normal sau dorit. Poate fi neintenționată („am greșit fără să vreau”), din necunoaștere sau din neatenție. Este un termen general, psihologic și moral.
Eroare tehnologică este când se aplică incorect o verigă tehnologică, cum ar fi folosirea unor doze greșit calculate de azot (nu se determină azotul mineral din sol), aplicarea azotului în momente nepotrivite (toată cantitatea de azot aplicată înainte de semănat) sau aplicate necorespunzător (pe soluri intens lucrate – afânări plus arături adânci). Este un termen tehnic, neutru, acceptabil în rapoarte.
Abatere tehnologică este foarte importantă în context normativ. Nu este o greșeală gravă, poate fi remediată ulterior. Este o variație de execuție Înseamnă îndepărtare de la tehnologia recomandată sau prescrisă, cum ar fi densitate de semănat ușor diferită față de recomandări, abaterea de la doza maximă admisă (doze mai mari de azot, de 150 kg N/ha, la grâu unde nu se fac analizele de sol), de la calendarul de aplicare (fertilizarea cu azot in luna ianuarie). Este termenul tipic din: CBPA, controale APIA, inspecții de mediu.
Nerespectarea normelor au loc când nu se respectă o regulă clară sau o responsabilitate juridică. De exemplu, doza de azot aplicată toamna nu trebuie să reprezinte mai mult de 25% din totalul de îngrășământ. Sunt și cazuri când se aplică 150 kg N/ha toamna, dintr-un total de 180 kg N/ha. Alte exemple: nerespectarea perioadelor de interdicție de aplicare a îngrășămintelor organice și minerale, a limitei de 170 kg N/ha din îngrășăminte organice, etc. Aici nu mai vorbim de „greșeală”, ci de încălcare de normă.
Deficiență tehnologică este când tehnologia este incompletă, concepută și aplicată în mod greșit, cum ar fi deficiență în schema de fertilizare. În cazul nostru nu este calculată corect doza de azot pentru că nu se calculează doza de azot mineral din sol
De ce corectarea greșelilor aduce cel mai mare câștig?
Pentru că multe ferme pierd bani fără să știe, nu pentru că tehnologia e prea slabă, ci pentru că:
- Supradoze de azot. Se fertilizează pentru o recoltă scontată mare, dar solul și apa nu asigură cantitățile necesare. Se observă supradozele de azot, când se obțin diferențe de producții de 2-3 t/ha cu aceeași doză de azot.
- Fracționare greșită. Se aplică cantități prea mari toamna (întreaga doză până la 175 kg N/ha, într-o singură aplicare, înainte de semănat) și prea mici la burduf. Ca rezultat, eficiența de utilizare a azotului se reduce chiar și cu 20-30 %.
- Densități nepotrivite ideotipului și zonei. Densitățile prea mari (700 b.g./mp în anii secetoși pot reduce MMB, micșorând producția. Densitățile prea mici în ani buni reduc producția din cauza micșorării potențialului biologic de producție.
- Obiectiv de producție nerealist. În acest caz, tehnologia aplicată este structural neeconomică, iar corectarea greșelilor prin adaptarea tehnologiei la condițiile specifice ale solei și fermei, aduce cel mai mare câștig.
Corectarea greșelilor aduce cel mai mare câștig și pentru că de cele mai multe ori efectul „îmbunătățirii tehnologiei” apare destul de târziu, deoarece implică cost suplimentar, profit net mic și incert, dependent de climă.
Randamentul corectării greșelilor este mare, pentru că nu implică investiții al căror randament marginal este mic deci putem spune că „profitul fermierului nu crește prin a face mai mult, ci prin a greși mai puțin.”
Corectarea greșelilor aduce cel mai mare câștig, deoarece nu implică costuri suplimentare, nu depinde de climă și are efect imediat, sigur, și repetabil asupra profitului. Corectarea unei singure greșeli poate aduce venituri mai mari, fără niciun cost suplimentar.
Concluzie
În agricultura practică profitul fermierului nu crește prin a face mai mult, ci prin a greși mai puțin.”
Aplicarea integrală a normei de 150 kg N înainte de semănat. Înainte de 1990, in majoritatea experiențelor efectuate la Fundulea și la stațiuni cele mai mari producții se obțineau cu 120 kg N/ha aplicat 60 kg N/ha toamna și 60 kg N/ha.
Unele idei au fost testate în dialog cu ChatGPT. Din păcate, clima nu a putut fi consultată.