Material elaborat împreună cu Cristina Cionga (APPR).
Pentru a îndeplini condițiile legate de ZIE, fermierii europeni au posibilitatea să cultive amestecuri de două specii care să acopere terenul în timpul iernii. Marea nemulțumire a fermierilor români este aceea că sunt obligați să distrugă plantele ce au protejat solul de eroziune și apele de poluarea cu nitrați, prin mijloace mecanice.
MADR invocă faptul că „distrugerea mecanică, prevăzută în legislația națională, este în spiritului considerentului 56 din preambulul Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014.”
Ce spune acest considerent?
„(56) Pentru a permite o punere în aplicare adaptată la condițiile naționale și pentru o utilizare optimă a capacității culturilor secundare și a stratului vegetal de a absorbi în mod eficace azotul rezidual și în vederea evitării solului sterp și a poluării difuze a apelor subterane, statele membre ar trebui să stabilească datele de însămânțare a acestor straturi. Culturile secundare sau straturile vegetale ar trebui create prin semănarea unui amestec de specii de cultură sau prin subînsămânțarea ierbii pentru optimizarea rezultatului agronomic și de mediu în termeni de biodiversitate. Statele membre pot stabili în domeniul de aplicare al GAEC 4, astfel cum este menționat în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, datele după care este permisă distrugerea mecanică a culturilor secundare și a straturilor vegetale.”
După cum se observă cu ușurință, considerentul 56 are un spirit chinuit de o traducere nefericită, deoarece:
- Nu ține seama de definițiile „culturilor secundare” și a „stratului vegetal” din Ordinul nr. 619 din 6 aprilie 2015, modificat:
- culturi secundare înseamnă amestecurile de specii de culturi înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii.
- Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la data de 1 martie.
- Așadar nu se poate vorbi de „culturi secundare și strat vegetal”, ci de culturi secundare care alcătuiesc stratul vegetal.
- În acest context, solul „sterp” înseamnă de fapt sol neacoperit de vegetație, nu un sol neroditor. Prin urmare, nu trebuie semănate neapărat îngrăşăminte verzi, care de regulă se încorporeză.
- „Subînsămânțarea ierbii” (perlă Google translate).
Ținând seama de aceste precizări, interpretarea corectă a considerentului 56 ar putea fi următoarea:
Amestecul de specii semănate în cultură secundară, au o creștere rapidă toamna și absorb cantități mari de azot rezidual din sol, pe care-l rețin în biomasă, evitând astfel pierderile prin levigare, care ar fi putut produce poluarea difuză a apelor subterane. În același timp, acoperirea solului cu plante în timpul iernii, reduce mult eroziunea solului.
Culturile secundare pot fi distruse prin mijloace mecanice (cosire, tăvălugire, discuit, arat etc.), chimice (erbicide totale) sau prin îngheț (dacă una din specii este un soi/hibrid de primăvară).
Cu o singură excepție, în cazul arăturii, nu trebuie stabilită data la care se distrug culturile secundare. Câteva motive sunt următoarele:
- Dintre toate mijloacele de distrugere a culturilor secundare, numai arătura poate periclita scopul GAEC 4, acela de a menține solul acoperit de vegetație în timpul iernii.
- Prin arătură se încorporează biomasa plantelor în stratul arabil, iar suprafața solului rămâne expusă eroziunii.
- Din acest motiv arătura nu poate fi făcută înainte de a se reduce semnificativ pericolul de eroziune. Acesta este motivul pentru care trebuie stabilite datele după care este permisă distrugerea mecanică a culturilor secundare prin arătură.
- În toate celelalte cazuri, biomasa vie sau moartă (mulciul obținut prin cosire, erbicidare, îngheț, discuire), își îndeplinește la fel de bine rolul de protecție împotriva eroziunii.
- În ce privește blocarea azotului, chiar plantele distruse de ger sunt eficiente, deoarece absorbția azotului de către plantele de muștar să zicem, se face înainte de venirea iernii.
- Din acest motiv, alegerea epocii de semănat a culturilor secundare este importantă, pentru a permite o bună dezvoltare a plantelor înainte de îngheț.
Semănatul culturilor de primăvară se poate face în mulci viu sau mort.
Floarea-soarelui semănată în mulci viu de grâu, care a fost apoi erbicidat cu glifosat
La urma urmei, de ce ține morțiș MADR să se are primăvara? Doar știe toată lumea că producţiile sunt mai mici în România când se ară primăvara. Mai ales, că în toate documentele europene se specifică faptul că se urmărește adaptarea deciziilor la specificul național.
Dacă ar fi fost îngrăşăminte verzi, poate că înțelegeam cererea de a fi încorporate. Dar așa, fără nicio motivare serioasă?