Lucru mai rar întâlnit, birocrații de la Bruxelles au descris unul din obiectivele strategiei De la fermă la producător în mod diferit în documente diferite. Prima dată am crezut că este o greșeală de traducere, dar și în varianta din limba engleză este aceeași exprimare care creează confuzie.
De la fermă la consumator | Comisia Europeană (europa.eu)
În documentul de prezentare în rezumat a strategiei De la fermă la consumator, lucrurile par clare: pentru a reduce poluarea aerului, solului și apei generate de excesul de nutrienți din mediu, Comisia va lua următoarele măsuri, pentru:
- A reduce cu cel puțin 50 % pierderile de nutrienți, fără a deteriora fertilitatea solului;
- A reduce cu cel puțin 20 % nivelul de utilizare a îngrășămintelor, până în 2030.
În alt document, găsim însă lămuririle liniștitoare. https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2020/RO/COM-2020-381-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF
„Comisia va acționa pentru a reduce pierderile de nutrienți cu cel puțin 50 % garantând, în același timp, că nu va avea loc o deteriorare a fertilității solului. Aceste măsuri vor reduce utilizarea îngrășămintelor cu cel puțin 20 % până în 2030”.
Observăm că reducerea cu 20% a dozelor de îngrășăminte nu este o obligație, ci ar putea fi efectul probabil al reducerii pierderilor de nutrienți în sistemele unde se lucrează ineficient cu cantități mari de azot și fosfor.
Mențiunea care ne salvează de reducerea dozelor este garantarea Comisiei că nu va avea loc o deteriorare a fertilității solului.
. Conform datelor de la Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/AG.CON.FERT.ZS?locations=RO, în 2018, se foloseau în România 59 kg/ha de îngrășăminte pe terenul arabil. Cu aceste doze de fertilizare, în mod evident nu se pot cultiva plante fără a deteriora fertilitatea solului. Deci nu putem fi obligați să reducem dozele de îngrășăminte.
ICPA a calculat că mediile pierderilor substanțelor fertilizante (Input – Output 1990-2017) kg / ha / an pentru perioada 1990-2017 au fost de 33 kg N/ha/an, și 19 kg P2O5/ha/an (nitrati.ro).
În același an, 2018, bulgarii, foloseau 127 kg/ha, ungurii 150 kg/ha, iar olandezii 266 kg/ha.
Singura noastră șansă pare a fi să aplicăm strategia De la consumator la fermă (sic!), iar Comisia să ne oblige să folosim doze suficient de mari de îngrășăminte, probabil organice, dacă le-am avea, ca să menținem fertilitatea solului.
De exemplu, trebuie restituit solului cantități de nutrienți cel puțin la fel de mari ca cele mineralizate din materia organică a solului (humus). Pentru azot, valorile variază în general de la 25 la 70 kg N/ha/an.