Amatori și profesioniști

Funcționarii europeni pentru care ecologia a devenit un fel de religie, acuză fermierii,  cu sau fără argumente științifice,unele  practici agricole folosite degradează mediul.

De fapt, temerile lor au o oarecare bază științifică, dar nu acceptă alte rezultate decât cele favorabile ideilor pe care aceștia le susțin.

Desigur, trebuie luate măsuri de îmbunătățire a unor practici agricole. Dar ele trebuie explicate fermierilor într-un mod adecvat.  Să luăm de exemplu cazul Codului de bune practici agricole (CBPA) și a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole (PA).

În echipa de specialiști care a elaborat cele două instrumente de aplicare a Directivei Nitrați, nu sunt suficienți agronomi practicieni sau consultanți. Din acest motiv unele informaţii sunt  prezentate într-un mod neprofesional din punct de vedere al unui agronom. Lucru este foarte neplăcut, în situațiile în care unele măsuri descrise sunt obligatorii.

PA are 22 de articole, dintre care 15 se referă la aspecte tehnice (Art. 3-17). O parte dintre ele sunt structurate în recomandări și obligații (Art. 11-13), numai obligații (Art.14) sau numai recomandări (Art. 16). Aici lucrurile sunt destul de clare. Trebuie să luăm în considerare recomandările, dar trebuie să respectăm obligațiile.

Iată câteva exemple de prezentare neglijentă a unor informaţii în PA.

  1. „Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare.” (Art. 10 (1), pag.13).

  2. Se interzice aplicarea oricărui tip de îngrăşământ (organic sau mineral), pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, îngheţate sau acoperite cu zăpadă.

Observații (1 și 2).

Dacă este adevărată prima afirmație (1), se interzice aplicarea pe terenul înghețat în luna februarie a azotului, pentru că, în această lună, care este cea mai secetoasă din an, cu o medie de 28 mm (www.globi.ro/romania/clima), cad multe ploi abundente? De ce suntem obligați să fertilizăm ținând seama de volumul precipitațiilor din Franţa, care este dublu în februarie (56 mm) și nu din România?  www.globi.ro/franta/clima,

3. „Se recomandă intercalarea în rotaţie cu cultura principală a unor specii autohtone (care au luat naștere într-un anumit ținut), rezistente la frig şi îngheţ”. Art. 16 pag.17

Observații.

Principalele specii de câmp nu sunt autohtone, în schimb există și numeroase cultivare (soiuri și hibrizi) străine rezistente la frig şi îngheţ, nu numai autohtone.

4. „Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp”. Art. 15 pag. 17

Observații.

Nu se intră pe teren când umiditatea este la capacitatea de câmp, deoarece se deteriorează structura și se tasează solul.

5.  „Se recomandă evitarea unei împrăştieri energice sau aplicarea prin stropire a îngrăşămintelor chimice deoarece pierderea în atmosferă a azotului se accelerează. (Art.12, pg 15)

Observații

Îngrăşămintele chimice sub formă lichidă (UAN) cu azot se aplică prin stropire directă sau prin fertirigare (care poate fi făcută și prin stropire/aspersiune). Desigur, trebuie respectate anumite reguli de aplicare în funcţie de temperatură. Dar există și multe avantaje ale utilizării îngrăşămintelor lichide cu azot.

Unele recomandări sau obligații sunt inutile, pentru că nu dau explicații pertinente: (Art.12, pag. 15)

6. „Să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie”.

Cum ar putea crește granulația îngrăşămintelor în timpul transportului sau a păstrării?

7. „Se vor utiliza îngrăşăminte cu granulaţia optimă”.

Din fericire, există profesioniști care știu care este granulația optimă a diferitelor tipuri de îngrăşăminte.

De exemplu, firma Borealis produce un sort special de azotat de amoniu pentru Anglia, Țara Galilor și Scoția, unde, în perioada în care se aplică azotul prin împrăștiere, în lunile martie-mai, cam bate vântul. În medie, sunt 6 zile pe lună când viteza vântului este mai mică de 15 km/h, perioadă în care se poate fertiliza cu azotat de amoniu perlat (prill, o granulă mai mică) în bune condiții. În alte 13 zile, viteza vântului este sub 25 km/h, interval în care se poate folosi azotat de amoniu granulat. Granulele din acest sort sunt mai mari decât cele din categoria prill și respectă standarde legate de densitate, sfericitate, tărie (rezistență la zdrobire), diametrul mediu, distribuția granulelor de diferite mărimi, procentul de praf, rezistența la reumezire.

Cu astfel de granule, se poate fertiliza cu azotat de amoniu timp de 19 zile/lună, cu lățimi de lucru de 36 sau 48 m.

Facebook Comments