Nicolae Sitaru este o personalitate „agro”-stimulatoare. Implicarea lui în proiecte profesionale este aproape o garanție a succesului. Nu fraternizează pentru a trece puntea, ci construiește poduri pentru și împreună cu cei din jurul său. Așa a apărut Ziua Porumbului la Orezu.
Nu știu dacă este corect să spunem că este cea mai importantă acțiune de acest fel din țară, dar cu siguranță este cea mai mediatizată. Din acest motiv, rezultatele de producţie sunt comentate și în unele cazuri devin elemente importante de marketing pentru companii sau hibrizi: „Și hibridul nostru a fost pe podium la Orezu”, este o afirmație care face cât „enșpe mii de grafice” cu rezultate din localități de care nu toți fermierii au auzit.
În urmă cu 10 ani, când a fost organizată prima Zi a Porumbului, rezultatele de producţie au influențat fermierii, cel puțin pe cei din zonă, în alegerea hibrizilor.
Acum însă, scopul principal al loturilor de la Orezu ar trebui să fie acela de a demonstra fermierilor că pot găsi hibrizi potriviți pentru multe condiții particulare întâlnite în exploatațiile lor. De exemplu, a treia medie a avut-o Caussade (Tabelul 1), al doilea hibrid a fost de la Maisadour (Tabelul 2) etc.
Cum explicăm rezultatele de la Orezu?
Mărimea producţiei depinde de potențialul parcelei, de potențialul biologic al hibridului și de tehnologia aplicată.
Loturile au fost semănate pe cea mai fertilă solă din fermă. Pe cernoziomuri, care sunt soluri profunde, se găsesc cantități mari de azot mineral pe adâncimi de până la 90 sau 120 cm, care fac posibilă obținerea unor producţii mult mai mari decât cele determinate doar de doza aplicată.
Asta înseamnă că pe lângă cele 125 kg N/ha administrate în stratul arabil și cele 30 kg N/ha rămase în sol după recoltarea culturii premergătoare de soia, plantele de porumb au avut la dispoziție cel puțin încă 150 kg N/ha de pe adâncimea de 30-90 cm. Altfel, nu am putea explica faptul că s-au obținut producţii de peste 14 t/ha, pentru care porumbul absoarbe în jur de 280 kg N/ha.
Ploile au căzut neuniform pe teritoriul fermei, iar rezerva de apă din sol la semănat a fost foarte mică. Din acest motiv au existat și sole unde producţia a fost de 3 t/ha, în special din cauza aprovizionării cu apă deficitare.
Precipitațiile căzute (227 mm în perioada mai-august) pe parcela respectivă au asigurat apa necesară obținerii unor producţii de peste 12 t/ha.
Companiile de seminţe au ales 6 dintre cei mai productivi hibrizi pe care îi au, pentru participarea la Ziua Porumbului. Deoarece este important pentru firme să fie cât mai mulți hibrizi premiați, clasamentul se poate face pe diferite criterii, în funcţie de ceea ce se dorește să se scoată în evidență.
În ordinea producţiilor medii pe companii, clasamentul a fost următorul.
Tabelul 1. Producțiile medii pe companii!
|
Compania |
Producţia medie pe companie (kg/ha) |
Diferența față de locul superior (kg/ha) |
| Corteva |
13430 |
|
| Dekalb |
13381 |
49 |
| Caussade |
12896 |
485 |
| Syngenta |
12853 |
42 |
| Maisadour |
12817 |
36 |
| RWA |
12772 |
45 |
| KWS |
12635 |
137 |
| Euralis |
12314 |
322 |
| INCDA Fundulea |
11052 |
1262 |
| Semințe Fundulea |
11000 |
52 |
Rezultatele le putem împărți în 3 grupe. În prima sunt Corteva și Dekalb, cu producţii medii aproape egale, de peste 13 t/ha. Urmează apoi un grup de 6 companii, separate de 534 kg/ha față de Corteva și de 485 kg/ha față de Dekalb, cu diferențe mici între ele.
Ultimul grup este format din INCDA Fundulea și Semințe Fundulea, despărțit de o diferență de 1262 – 1314 kg/ha, de ultima companie din grupul celor 6.
Un cuvânt despre hibridul Olt. După cum se știe, piața are alegeri care nu țin seama de rezultatele de la Ziua Porumbului. Olt a fost creat în 1993, când obiectivele ameliorării erau altele. Cu toate acestea, este pe locul 3 între cei mai vânduți hibrizi în România. Potențialul de producţie a fost evaluat de către INCDA Fundulea la 8,8-12,5 t/ha la neirigat și la 12,5-14,5 t/ha în condiţii de irigare. În timp ce stăteam de vorbă cu reprezentații INCDA Fundulea la standul acestora, a intervenit în discuție un fermier care a reiterat producţiile legendare de 20 t/știuleți ha (umiditatea inclusă) a acestui hibrid.
Trebuie să remarcăm faptul că tehnologia folosită la Orezu a fost una din variantele aplicate de Nicole Sitaru pentru loturile comerciale.
Producţia medie pe lotul de testare a fost de 12,5 t/ha.
Cea mai mare producţie, de 15,2 t/ha a fost obținută la hibridul Corteva P0943, cel mai tardiv (grupa FAO 490) din „competiție”. În Italia, P0943 este inclus în grupa FAO 500. În foto 1 se observă diferențe între mărimea știulețior din grupe FAO diferite, la 2 hibrizi de la aceeași companie (știuletele mai lung este dintr-o grupă FAO mai mare).
În alte cazuri nu funcționează același principiu. În foto 2, diferențele datorata grupei de maturitate sunt aparent nesemnificative.
Grupe FAO de maturitate diferite
Cinci companii: Maisadour, RWA, KWS, DeKalb și Caussade au avut hibrizi cu producţii de peste 14 t/ha.
Fiecare companie a avut un hibrid „vedetă”, care s-a detașat față de „colegii de echipă”. Aceștia au fost:
Tabelul 2. Clasamentul hibrizilor
| Hibridul | Compania | FAO | Producţia t/ha |
| P 0943 | Corteva | 490 | 15,191 |
| MAS 56.A | Maisadour | 480 | 14,579 |
| Inclusiv | RWA | 410 | 14,504 |
| Durango | KWS | 480 | 14,349 |
| DKC 5182 | Dekalb | 420 | 14,332 |
| Sy Carioca | Syngenta | 490 | 13,873 |
| Topkapi | Caussade | 390 | 13,437 |
| Es Messir | Euralis | 480 | 13,138 |
| Felix | INCDA Fundulea | 460 | 12,703 |
| Evo 3517 | Semințe Fundulea | 350 | 12,393 |
Concluzii.
Așteptăm Ziua Porumbului 2020!