Mă informez, informând pe alții

Nica Daniel, administratorul SC Bliss din judeţul Călăraşi este un fermier cu rezultate bune la porumb. În 2018 a obținut trofeul „Porumbul de aur” acordat de către APPR pentru o producţie de aproape 14 t/ha la neirigat. Aceasta arată că stăpânește bine tehnologia porumbului.

În urmă cu câteva zile a postat pe FB următoarea fotografie, cu explicația „Efectul aplicării tardive a nicosulfuronului : reducerea nr de rânduri.”

1. Fenomenul s-a manifestat la 20% din plante.
2. Erbicidul a fost aplicat când plantele erau în stadiul de 6-8 frunze.
3. Presupunem că era un produs comercial aplicabil până la 8 frunze.
4. Nu avem informaţii despre uniformitatea plantelor.
5. Nu știm nici modul în care au fost numărate frunzele: toate frunzele apărute, sau numai cele cu ligula vizibilă.

Cei care îl cunosc pe Nica Daniel știu că este un specialist bine informat. Într-un interviu pentru AIPROM (Asociația Industriilor de Protecția Plantelor din România), el afirma că dacă produsele pentru protecţia plantelor sunt administrate corect și la timp, impactul asupra mediului este minim, iar asupra producţiei este maxim, am adăuga noi. De ce a aplicat atunci târziu erbicidul?

Curioși, tineri fermieri au pus întrebări și au dat explicații.

Părerile cititorilor:

1. 1. Unele erbicide cu s.a. nicosulfuron se recomandă, conform etichetei, să fie aplicate până la 6 frunze, altele până la 8. Deci nu a fost aplicat  prea târziu. Răspuns. Este corectă afirmația.
      
   2. A făcut bine că a aplicat târziu erbicidul, deoarece a prins și un eventual al doilea val de îmburuienare cu costrei. Răspuns. Efectul asupra costreiului este mare, dacă plantele au 15 – 20 cm. Deci nu se poate aștepta prea mult al doilea val, deoarece primele plante apărute, ar fi prea mari în momentul erbicidării.
      
   3. Fenomenul a părut din cauza toleranței diferita a hibrizilor la erbicid. Răspuns. Sensibilitatea se referă la liniile parentale. Iar dacă există o sensibilitate a hibridului, aceasta este „reglată” prin etichetă.
   4. Se poate ca porumbul sa fi avut 6 frunze, insa fiziologic sa fi fost in altă perioadă, mai înaintată din cauza stresului suferit. Numărul de rânduri pe știulete se formează in perioada 7-9 frunze. Prin urmare au apărut știuleți cu un număr mai mic de rânduri decât ar fi fost normal. Răspuns. Nu știm acest lucru
      

O altă interpretare

Specialiștii de la Institutul Arvalis fac următoarele precizări: Aceste accidente pot apare din cauza condițiilor climatice nefavorabile pentru metabolizarea substanţei active. Ele constau în rânduri de boabe deformate, ştiuleţi care nu au acelaşi număr de rânduri la bază şi în vârf.

Inițierea numărului de rânduri a început după 8 frunze, să zicem. Nu știm dacă numărul de rânduri de la bază este cel specific hibridului, deci nu știm dacă erbicidarea a avut ca efect reducerea numărului de rânduri.

În schimb observăm un alt efect al metabolizării deficitare a erbicidului: ştiuleţii nu au acelaşi număr de rânduri la bază şi în vârf. Acest lucru este cauzat de faptul că, din motive necunoscute (cel puțin pentru mine), a scăzut numărul de ovule (boabe) inițiate . Metabolizarea deficitară a nicosulfuronului ar putea fi o cauză.

Dar faptul că acest fenomen se manifestă numai la 20% dintre plante, ar putea avea și alte cauze, poate locale. De exemplu o neuniformitate de 20% la răsărire sau o aplicare neuniformă a erbicidului etc. Oricum, observația a fost făcută pe un număr mic de plante, probabil neconcludent din punct de vedere statistic.

Fiziologia  plantelor în momentul erbicidării are un rol important. Plantele cu diferite carenţe sau atacate de dăunători sunt mai sensibile la fitotoxicitate. Mărimea dozei poate influenţa intensitatea simptomelor.

Concluzii

Nu a fost se pare o greșeală tehnologică, dar în astfel de postări cred că, în final, trebuie date mai multe informaţii, pentru a nu analiza situații nereale.

Imi place ideea de a provoca discuții pe marginea unor tehnologii, pentru că toată lumea are de învățat.