Adevăr sau provocare: controlul purecilor la rapiţă în Anglia

În Regatul Unit, dăunătorul care face cele mai mari probleme în primele faze de vegetație la rapiţă este puricele cruciferelor Psylliodes chrysocephala.

În iarna acestui an, peste jumătate din plantele inspectate erau infestate cu larve peste pragul economic de dăunare  (5 larve/plantă). Aproximativ 11% din suprafața semănată în Regatul Unit anul trecut a fost compromisă de atacul purecilor.

Unii specialiști englezi consideră că dăunătorul a scăpat de sub control, din cauza secetei și a interzicerii în urmă cu câțiva ani a neonicotinoidelor.

Prima consecință a acestui fapt a fost reducerea suprafeţelor cultivate cu rapiţă, de la  715.218 ha în 2014, la 562.000 ha în 2017 (www.fao.org).

Deocamdată, Lumiposa, insecticidul pentru tratamentul seminţelor produs de Corteva, care protejează plantulele de purici, de viespea rapiţei și de musca cerealelor, nu este omologat în Regatul Unit.

De aceea, nu se folosește pe suprafeţe mari. Desigur, un asemenea produs nu poate fi ignorat. De aceea este testat în Regatul Unit prin sămânţa tratată în străinătate și importată.

Primele rezultate arată că efectul Lumiposa depinde de mărimea populațiilor de dăunători. Și aproape sigur, trebuie completată protecția dată de insecticid cu un tratament în vegetație care se face la PED de 3 plante din 10 care prezintă rosături sau la 5 larve/plantă.

Ce concluzii putem trage din lecția englezească?

1. Trebuie să acordăm atenție puricelui cruciferelor. Observăm galerii în tulpină (nu prea controlăm pețiolul), dar nu știm exact cine le-au făcut, puricii sau gărgărițele (Ceuthorhynchus picitarsis, C. napi).
2. Spre deosebire de englezi, noi avem șansa să folosim Lumiposa. Englezii au observat că efectul depinde de mărimea populațiilor de pureci. Acest lucru este valabil și pentru neonicotinoide (mai ales la Tanymecus). Anul trecut, fermierii români au putut încerca Lumiposa, comparându-l cu neonicotinoidele. Carol Costandache (Perieți, Ialomiţa) nu a remarcat diferențe semnificative între tratamente.
3. Dacă privim jumătatea plină a paharului, am putea fi mulțumiți, pentru că avem un înlocuitor la fel de eficace ca produsul retras.
4. Dar dacă vrem să fim cârcotași, n-ar trebui să avem pretenția ca tratamentul la sămânţă să fie suficient ca să scăpăm de purici? Nu acela ar fi produsul ideal?
5. Opinia publică nu mai acceptă utilizarea unor produse foarte eficace împotriva bioagresorilor, care pot avea efecte reale sau închipuite asupra mediului.
6. Din acest motiv, nici Corteva nu a creat un produs de tip „terminator”, „roade și moare pe loc!” Pe un site al companiei se spune că produsul protejează plantulele, favorizând o răsărire uniformă și păstrând potențialul ridicat de producţie.https://www.dupont.com/products-and-services/crop-protection/lumiposa-emea/lumiposa-insecticide-seed-treatment.html
7. Se subliniază că Lumiposa constituie „prima linie de apărare” împotriva dăunătorilor, parte a strategiei moderne, eficiente, deci durabile, a controlului integrat al dăunătorilor. Nu este singura modalitate de apărare, dar este una din cele mai importante.

Care sunt provocările tehnologice care amplifică efectul tratării cu Lumiposa în controlul integrat al dăunătorilor?

1. Rapiţa n-ar trebui să revină pe aceeași solă mai des de o dată la 5 ani. Dar pentru că este foarte profitabilă, revine o dată la 3 ani,
   
2. Se seamănă când în sol este umiditate suficientă pentru o răsărire rapidă și uniformă.
3. Epoca de semănat ar trebui astfel aleasă încât, atacul purecilor să survină după fenofaza de 4 frunze, deoarece din acest moment daunele sunt nesemnificative. Pentru aceasta, s-a devansat semănatul, care începe la 1 august în Franţa, 10 august în România și 15 august în Regatul Unit.
4. Când atacă purecii în România? Părerile sunt deocamdată împărțite:
   1. „Cam la începutul lunii septembrie părăsesc locul de pauză și invadează tinerele plante. După 10-15 zile femelele încep depunerea pontei la 1-2 cm adâncime în sol în apropierea plantei și durează, funcție de mersul vremii, până în primăvară”. (https://www.bayercropscience.ro/daunatori.php?action=buruieni&catID=1&pID=50).
   2. „Are o apariţie ciclică, având o intensitate mai mare a atacului o dată la nouă ani. Psylliodes chrysocephala este o insectă iubitoare de răcoare. Apogeul apariţiei adulţilor este la sfârşitul lunii septembrie, când mănâncă frunze şi lăstari”. https://www.dekalb.ro/rapita/biblioteca-agronomica/daunatori/puricele-albastru
5. Hibrizii cu creștere viguroasă primăvara și toamna tolerează mai bine atacul larvelor. S-a observat o oarecare toleranță la 2 hibrizi Dekalb și la câte un hibrid LG și InVigor de la BASF.
6. „Camuflarea” culturii de rapiţă (resturi vegetale, miriște înaltă de 20 cm, culturi asociate), astfel încât purecii să nu identifice  ușor plantele de rapiţă.
7. Dezorientarea purecilor. Se păstrează o parte din samulastră drept capcană pentru pureci, care vor neglija culturile semănate.
8. Fertilizare echilibrată în urma analizelor de sol și plantă și aplicare localizată (starter cu 30 kg N/ha și 40 kg P₂O₅/ha).
9. Evitarea efectului rezidual al erbicidelor aplicate plantei premergătoare. Extrem de precauți cu utilizarea erbicidelor sulfonil-ureice la premergătoare, în anii secetoși unii specialiști recomandă folosirea hibrizilor Clearfield, deoarece sunt toleranți la reziduurile acestui tip de erbicide. Cel mai productiv hibrid Clearfield în Regatul Unit este PT279CL, hibrid care „face carieră” și în România.
   
10. Utilizarea densităților recomandate de companiile de seminţe. Nu are rost să se mărească foarte mult densitatea la semănatul întârziat.
11. Tratarea seminţelor cu fungicide și biostimulatori care ajută plantulele să ajungă cât mai rapid în fenofaza de 4 frunze, când atacul purecilor nu mai este păgubitor.
12. Utilizarea îngrăşămintelor foliare în faza de 2 frunze. În acel moment plantulele au epuizat rezervele din sămânţă și ar putea avea nevoie de un mic impuls.
13. Distrugerea larvelor prin defolierea produsă prin cosire sau pășunat. Frunzele sunt distruse în timpul iernii pentru ca larvele expuse astfel gerului să moară. Trebuie avut grijă însă ca larvele să nu se întoarcă în plante.
14. Tratamentul în vegetație împotriva purecilor să se facă folosind adjuvanți și dacă se poate, să se facă noaptea.

Concluzii

Putem încerca toate provocările enumerate mai sus, dar nu trebuie să renunțăm la tratarea seminţelor cu insecticide. Deocamdată cu Lumiposa.

 

Clic să vezi adult, larvă și frunză atacată

Clic să vezi larve de purici în tulpină de rapiță