M-a surprins această recomandare din partea unui specialist englez de la compania Agrii (firmă importantă de consultanță și servicii din Regatul Unit), adresată unor fermieri care cultivă rapiţă în climat (totuși) oceanic. Se poate întâmpla să nu plouă timp de 6 săptămâni? În Anglia, care are o medie de 855 mm/an (wiki)? Se pare că da. Dar cu siguranță nu foarte des. În 2016, semințele semănată la jumătatea lui august nu au germinat până la mijlocul lui septembrie într-o fermă de 2.200 ha în comitatul Kent din SE Angliei. O anchetă efectuată în Regatul Unit în acest an, a evidențiat faptul că 13% din suprafața semănată în toamna trecută, probabil peste 500.000 ha (începând cu anul 2014, de când au fost interzise neonicotinoidele, suprafața a fost în continuă scădere, de la 715.218 ha la 562.000 în 2017), a fost întoarsă, o bună parte din cauza faptului că nu a fost suficientă umiditate în sol la semănat.
Și ca dovadă că și în Regatul Unit rapiţa este o cultură riscantă, deși profitabilă (pe locul 2 după grâu), mai multe firme de seminţe, printre care RAGT, KWS, Dekalb și BASF au introdus scheme de împărțire a riscului la semănat, prin care fermierii ce au cumpărat semințe de la firmele respective sunt (parțial) despăgubiți.
Mulți fermieri români care își permit datorită renumelui profesional, printre care se numără și Marin Nedu, fermier emblematic pentru judeţul Ialomiţa, condiționează cumpărarea seminţelor de rapiţă destinate semănatului de returnarea lor dacă seceta nu permite efectuarea unui semănat de calitate. Câteva firme au răspuns pozitiv acestei cereri și în România. Pioneer și Dekalb au ofertă dintre cele mai avantajoase.
Andrei Ciocoiu arată că și acum, ca întotdeauna, compania Corteva este alături de cultivatorii de rapiță, oferind pe lângă asigurare și posibilitatea de a returna sacii ce nu au fost utilizați. Oferim acesta flexibilitate, pentru că înțelegem dificultatea campaniei de rapiță, ea fiind o cultura destul de “volatila” , care chiar dacă se dorește a fi semănată de către fermieri, din cauza condițiilor de mediu, uneori ne aflăm în imposibilitatea efectuării lucrării de semănat. În aceste condiții noi, nu lăsam pe nimeni cu rapița pe stoc , dacă sacii sunt în condiții identice cu cele cu care au fost recepționați , vom efectua returul prin partenerii de distribuție .
De ce această „empatie tehnologică”?
Păstrată în condiții optime de temperatură și umiditate, sămânţa de rapiţă netratată cu insecticid, poate fi utilizată cu succes în următorii ani, după ce se fac testele de germinație. Dacă sămânţa este tratată cu Lumiposa, un nou insecticid produs de Corteva, nu mai este afectată viabilitatea seminţelor în cazul păstrării de la un an la altul.
Francezii, cu o climă mult mai variată decât britanicii, recomandă semănatul chiar în „uscat”, dacă se respectă epoca de semănat. Și au dreptate în 8 ani din 10.
De ce este posibil acest lucru?
Pentru lucrările solului și semănat trebuie să luăm în considerare ciclurile de uscare – reumezire ale solului. ciclurile de uscare – reumezire ale solului. Pregătirea patului germinativ se efectuează în perioada de reumezire a solului, iar semănatul în perioada de uscare.
Deci se poate semăna în solul uscat, dar cele mai bune rezultate se obțin dacă patul germinativ a fost pregătit atunci când solul era umed în lunile iulie sau august.
Reumezirea solului bine pregătit, pe un strat de câțiva centimetri, permite răsărirea plantulelor după ploi de 5-10 l/mp.
Ce este de făcut?
1. Pentru cei care pot iriga.
Într-o experiență la Bordușani, judeţul Ialomiţa, Alex Spinciu a irigat rapiţa toamna.
În prima variantă norma de udare a fost de 300 mc/ha, în timpul pregătirii patului germinativ (în perioada de reumezire a solului). A semănat pe 27 august, în timp ce solul se usca (pierdea apă). Producţia a fost de 4 t/ha.
În a doua variantă, a pregătit patul germinativ (PPG) și a semănat în perioada de uscare, apoi a irigat cu 300 mc/ha înainte de răsărit. Producţia a fost mai mică cu 400 kg/ha.
Una din concluzii ar putea fi că producţia este mare dacă se seamănă în patul germinativ bine pregătit (și asta se întâmplă când există suficientă umiditate în sol). În aceste condiții răsărirea a fost rapidă și uniformă. Explicația diferenței de producție este faptul că irigarea de răsărire a favorizat apariția crustei care a determinat reducerea densității și o răsărire neuniformă.
2. În condiții de neirigare.
Patul germinativ ar trebui efectuat după o ploaie de la sfârșitul lui iulie-începutul lui august, iar semănatul se face după/înainte (de) una din ploile următoare.
Concluzii : Semănatul se face în teren uscat, sau după ploi?
A. În teren uscat
Solul trebuie afânat pe o adâncime de 15-18 cm, pentru ca rădăcina principală să atingă cel puţin 13-15 cm până la venirea iernii.
Dacă nu sunt mulţi bulgări sau mult praf ca să se formeze crustă, seminţele plasate la cel mult 2 cm adâncime în solul uscat pot răsări ușor după o ploaie de 10 l/mc. Există însă riscul ca seminţele germinate sau plantulele răsărite să piară dacă precipitațiile sunt prea puține.
B. PPG după ploi
Dacă patul germinativ nu poate fi pregătit în bune condiţii, este de preferat uneori întârzierea semănatului până la venirea unei ploi. Unii fermieri preferă să întârzie semănatul decât să semene într-un sol pregătit necorespunzător.
Cum putem semăna în uscat fără riscuri?
În 2005 am comandat fundației TIMIASIG o hartă care prezintă data primei ploi de 10 mm din luna septembrie. Pentru realizarea hărţii au fost folosite datele climatice din perioada 1970 – 2000. MADR finanțează acum realizarea unui atlas climatologic. Unul din obiective ar putea fi realizarea unui set de hărți actualizate despre precipitațiile căzute în lunile august-octombrie.
Fermierii îşi pot programa lucrările astfel încât, să încheie semănatul (dacă este posibil acest lucru) înainte de data primei ploi mai mari de 10 mm, sau să semene imediat după. Cifrele de la 244- 249 reprezintă numărul zilei din an în care cade o ploaie mai mare de 10 mm. De exemplu, 244 înseamnă 1 septembrie, iar 249 reprezintă 6 septembrie.