Fitotoxicitatea la culturile la care s-au aplicat erbicide hormonale (2,4 D, dicamba) apare atunci când plantele de porumb nu pot metaboliza erbicidele absorbite.
Condiții climatice nefavorabile (timp de 48 de ore) în preajma aplicării (temperaturi mai mici de 6 oC sau mai mari de 25 oC ori amplitudini mari de temperatură după erbicidare), pot îngreuna metabolizarea substanței active.
La câteva zile după aplicare, se pot vedea plante aplecate de o parte sau de alta a rândului, rădăcini coronare deformate („sudate”).
În fotografiile alăturate, Micu Filip a surprins aceste simptome apărute în urma erbicidării în fenofaza de 5-6 frunze. Îi mulțumesc pentru colaborare.
Folosirea unui amestec de erbicide la dozele omologate ( 1,5 l/ha +1 l/ha ), nu este întotdeauna un factor agravant), dar specialiștii francezi de la Arvalis recomandă evitarea asocierii, dacă este posibil, a sulfonilureicelor (nicosulfuron, rimsulfuron, foramsulfuron), cu derivații auxinici (2,4 D, dicamba, fluroxipir).
Din fericire, ploile survenite după 10 frunze au permis plantelor de porumb să metabolizeze erbicidele.
La ce ne mai putem aștepta?
Pe panicul se formează boabe,
lipsesc boabe pe ştiuleţi,
se formează doi ştiuleţi la acelaşi nod, uneori aproape de sol
sau nu se formează știuleți.
Uneori aceste aspecte pot trece neobservate, dar când are loc o furtună, multe dintre plantele afectate de erbicidele hormonale aplicate prea târziu sunt sensibile la cădere.
Ce este de făcut? Răspunsul logic este că erbicidele hormonale trebuie aplicate la momentul recomandat (3-6 frunze).
În lume se utilizează mai multe sisteme de determinare a momentului aplicării erbicidelor. În România se folosesc diferite scări de creştere, la porumb cea mai utilizată fiind scara BBCH. În Statele Unite, erbicidele se aplică în funcție de înălțimea plantelor de porumb, de numărul de frunze sau de numărul de ligule vizibile. Dacă citiţi cu atenţie etichetele produselor, veţi vedea că, în funcție de erbicid, acestea se aplică în intervalul 3-8 frunze. Câteodată însă, puteţi rămâne nedumeriţi. În aceeaşi etichetă se pot găsi informaţii diferite. Iată un exemplu: „produsul se aplică când porumbul are max. 4-5 frunze”, sau „produsul are o bună selectivitate „atunci când este aplicat în stadiul de 4-6 frunze ale culturii.”. Poate că o frunză nu contează foarte mult, dar de aici pot apare interpretările subiective, mai ales când fermierii sunt influenţaţi de opiniile unor vânzători: „se poate aplica şi puţin mai târziu”. De ce nu, din moment ce nu este clar sistemul de referinţă!?
Ce dificultăţi pot să apară în determinarea numărului de frunze? Deşi pare simplu, mulţi fermieri au dificultăţi să stabilească fenofaza corespunzătoare unui anumit număr de frunze. Motivul este următorul: se folosesc criterii diferite de apreciere a numărului de frunze. Uneori, producătorii de erbicide folosesc expresii de genul: frunze desfăşurate/etalate/libere etc. De aici, o posibilă confuzie: în ce moment o frunză poate fi considerată desfăşurată sau liberă? În sistemul BBCH, primele fenofaze se stabilesc în funcție de numărul de frunze „desfăşurate”. O frunză este considerată desfăşurată, atunci când ligula este vizibilă, sau vârful următoarei frunze este vizibil. Dar nu este acelaşi lucru!
Cum se numără frunzele? Să luăm ca exemplu planta din figura alăturată. Putem avea două răspunsuri diferite. Regis Doucet (Institutul Arvalis) consideră că planta se găseşte în fenofaza de 8 frunze (se numără toate frunzele care au apărut).
Cei care stabilesc fenofaza numărând ligulele vizibile, pot considera că planta respectivă se găseşte în faza de 6 sau 7 frunze. Ei nu numără (toate) frunzele din „cornet”, deoarece ligula nu este vizibilă.
În concluzie. Pentru a evita efectele fitotoxice ale erbicidelor hormonale, număraţi toate frunzele apărute şi respectaţi limitele recomandate de producători.
