Până nu demult, progresul genetic la porumb era considerat principalul „responsabil” pentru creșterea continuă a producţiei. Din acest motiv, importanța hibridului în realizarea unor producţii mari era uneori supralicitată.
Dar nu putem să nu remarcăm faptul că cea mai mare producţie de porumb înregistrată anul trecut în România, de 22,6 t/ha, a fost realizată cu un hibrid Pioneer, PR32F73, FAO 600 pe 35 ha, în cadrul concursului „Porumbul de aur”, organizat de către APPR. Este adevărat că acest vârf de producţie cu greu s-ar fi putut obține altundeva decât în IMB, datorită tehnologiei de excepție folosită acolo, dar nu este mai puțin adevărat că și Dan Priceputu a obținut pe 40 ha la Viziru judeţul Brăila, 20,6 t/ha, tot cu un hibrid Pioneer P0937, FAO 550.
Mai mult ca sigur că sistemele electronice de înregistrare a recoltei din combinele moderne au măsurat producţii de peste 20 t/ha și la hibrizii de la alte companii, dar nu au fost validate. Așadar, s-ar putea ca cei doi hibrizi Pioneer să fie deocamdată singurii cu producţii validate de peste 20 t/ha în România.
Dar nu sunt oare prea puțini? Numai doi hibrizi la o companie atât de mare? Mai mult chiar, în întreaga țară?
Chiar și cea mai bună genetică nu poate să performeze decât pe măsura tehnologiei folosite. Iar acum, una din cele mai în vogă practici agricole este utilizarea „biostimulatorilor” în primele faze de vegetație.
Ar putea aduce biostimulatorii un plus de producţie? Ar putea ajuta pe cei care doresc producţii record să obțină un plus de recoltă?
Depinde de hibrizi, dar și de biostimulatori! Numărul substanțelor cu efect de biostimulare este imens: insecticide, fungicide, îngrăşăminte cu aplicare foliară cu micro și macroelemente, extracte de plante, alge, substanțe organice, chiar „banalul” zahăr etc.
Dar există și situații când substanțe catalogate ca „biostimulatori” au micșorat producţia. Experiențe riguroase făcute cu biostimulatori la cartof de către cadre didactice de la USAMV Cluj (Protecţia Plantelor vol XXV, 2015), au arătat că aceștia au efecte diferite (cresc sau reduc producţia în mod semnificativ), în funcţie de soiurile la care au fost folosite și de condițiile în care au fost aplicate. Tot la cartof, experiențele Arvalis nu au arătat sporuri de producţie la aplicarea biostimulatorilor. Observațiile mai multor fermieri indică faptul că se întâlnește uneori același fenomen și în cazul porumbului.
Care ar putea fi câteva explicații pentru rezultatele contradictorii?
-
Sistemul de producere a seminţelor destinate semănatului funcționează atât de bine, încât nu este nevoie de un biostimulator de germinație, deoarece la majoritatea loturilor de seminţe de porumb germinația depășește 96%, uneori (destul de des), fiind chiar 98-100%. Acest lucru poate fi întâlnit la seminţele produse de majoritatea firmelor de seminţe.
-
Pentru hibrizii Pioneer de porumb care se pretează la semănatul timpuriu există teste specifice de determinare a calității, alături de cele clasice, cum este cold-test. Seminţelor care nu corespund acestui criteriu, nu li se poate schimba încadrarea prin utilizarea biostimulatorilor.
-
Plantele de porumb provenite din seminţe cu MMB mare au un avans în creștere de câteva zile doar la începutul vegetației, dar diferențele dispar până la recoltare. Efectul biostimulatorilor o fi la fel?
-
Până în fenofaza de 4 frunze, plantele de porumb folosesc cu precădere rezervele din bob. Este mai simplu și mai profitabil să se fertilizeze adecvat loturile de hibridare, care trebuie să fie amplasate pe terenuri fertile, decât să se trateze seminţele cu nutrienții în diferite formulări.
-
Unul din principalele scopuri ale utilizării produselor cu efect biostimulator, indiferent de natura lor, este stimularea creșterii rădăcinilor, mai ales în primele fenofaze. Dacă amelioratorii descriu hibrizii ca având o înrădăcinare profundă, o capacitate deosebită de explorare a solului de către rădăcini etc. (cum este în cazul multora dintre hibrizii Pioneer), nu cred că aceștia au nevoie de biostimulatori.
În concluzie, este de preferat să se investească în primul rând în seminţe de calitate și în inputurile esențiale (insecto-fungicide pentru tratarea seminţelor, îngrăşăminte starter numai dacă se seamănă devreme sau solul este sărac în fosfor), mașini agricole moderne și numai după aceea în biostimulatorii testații de cei cu competență în domeniu.
Dar dacă lucrurile nu stau chiar așa? Ca să nu lase loc de îndoieli, giganții din agri-business cum ar fi Corteva și Bayer au realizat produse complexe cu efect de biostimulare verificat, care se datorează în proporție necunoscută mai multor componente: fungicide, insecticide, componente microbiene etc.
Folosind seminţele tratate cu Lumigen de la Corteva sau cu Acceleron de la Dekalb, fermierii pot fi siguri că dacă își doresc biostimulatori pentru porumb în primele fenofaze, le pot avea în mod sigur cu aceste produse.
„Din altă ligă” este Starcover de la Limagrain (doar biostimulatori, fără produse pentru protecţia plantelor), utilizat pentru hibrizii LG.
Și pentru că nici o mare companie nu „pune toate kilogramele de spor într-un singur factor de producţie”, Corteva, nu mizează numai pe „susținătoare de potențial de producţie pentru proprii hibrizi,” ci „atacă” și un alt factor de producţie, de importanță aproape egală cu hibridul și anume fertilizarea cu azot, respectiv un inhibitor de nitrificare (transformarea amoniului în nitrați de către bacteriile din sol) (N-Lock).
Facebook Comments