Nimic nu este mai palpitant decât cmpetiția amicală între fermierii cu rezultate apropiate.
Acesta este și motivul pentru care APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) a organizat concursul Porumbul de aur la care participă deocamdată doar membrii asociației.
„Obiectivul principal al concursului este dezvoltarea unei platforme de dialog și formare tehnică pentru producătorii de porumb”. Deși sunt doar cu două „intrări” anuale, câștigătorii de la categoriile irigat și neirigat, platforma de dialog nu este deloc „subțire”.
Punctul forte al actualului mod de funcționare al concursului, este acela că informaţiile obținute de la cei doi laureați sunt utilizate eficient, deoarece sunt intens comentate.
Tehnologiile folosite în IMB au de cele mai multe ori elemente inovative, care merită să fie discutate.
Dacă ar fi doar menționate, există pericolul ca unele dintre ele, care sunt atractive pentru fermieri, să fie utilizate fără a fi înțelese foarte bine. Practica „bate teoria”. Și până la un punct este normal să fie așa.
Dar nu trebuie să ajungem să spunem: „teoretic nu se poate. Practic, s-a și făcut!”
În cadrul APPR se utilizează experiența câștigătorilor dar numai după ce sunt majoritatea lucrurile lămurite. Iată câteva comentarii despre tehnologia aplicată în IMB ce urmează să fie dezbătute în cadrul întâlnirilor APPR.
Lucrările solului.Terenul a fost scarificat în 3 august, iar patul germinativ a fost realzat cu Joker la 8-10 cm, două săptămâni mai târziu.
Comentarii. În IMB nu se mai ară.
Asta înseamnă că prin lucrările minime ale solului se compactează terenul și a fost nevoie de scarificare?
Sau a fost scarificarea doar o operație „suplimentară” pentru concurs?
Care este criteriul după care se hotărăște efectuarea scarificării în IMB?
Care sunt metodele utilizate în IMB pentru prevenirea compactării?
Fertilizarea. Doza de N: cca. 205 kg N/ha (36 kg N/ha starter + 169 kg N/ha din 400 l/ha UAN cu densitate 1,32 g/l și 32% N).
Care este producţia planificată pentru care au fost alocate 205 kg N/ha?
Pentru o producţie de 22,6 t/ha, plantele asimilează cel puțin 400 kg N/ha.
A fost un sol foarte fertil cu o rată mare de mineralizare (peste 100 kg N/ha)?
De unde provine restul azotului?
Semănatul. Alegerea hibridului. Hibridul folosit a fost PR32F73 (FAO 600), care se cultivă în IMB de 6 ani și în Italia de 15 ani
Progresul genetic la porumb a adus în ultimii ani în lume un spor de producţie cuprins între 70 kg/ha*an și 140 kg/ha*an. Din acest motiv, în Franţa hibrizii se schimbă după 4-5 ani de utilizare.
De ce s-a cultivat un hibrid „vechi”, cu potențial de producţie teoretic mai mic?
Hibrizii noi sunt descriși de cele mai multe ori ca având rădăcini puternic dezvoltate și tulpini rezistente la frângere. Din acest motiv sunt toleranți la secetă, suportă densități și știuleți mari, utilizează eficient nutrienții din sol/îngrăşăminte și apa din sol/precipitații/irigații.
Din această cauză există șanse mari ca un hibrid nou să dea satisfacție în condiții diferite pedoclimatice și tehnologice.
Atunci de ce se cultivă hibrizi vechi de 15 ani în IMB? Este un hibrid Pioneer vechi de 15 ani mai productiv decât unul mai nou de la altă companie?
Deși ne putem gândi că în România se folosesc hibrizi vechi mai puțin performanți, exemplul Italiei demontează această ipoteză. Italia este unul din cei mai importanți producători de porumb din UE (locul 4 în 2017 cu 645.742 ha și 9,368 t/ha). Și dacă au folosit 15 ani un hibrid, motivele au fost întemeiate. Să nu mai vorbim de faptul că este primul hibrid cu producție de peste 20 t/ha din România.
Pentru că echipa care câștigă nu se schimbă, s-a menținut în cultură și hibridul care timp de 5 ani a fost printre cei mai buni?
Sau se pretează hibridul respectiv mai bine decât alții la reducerea distanței între rânduri (rădăcina este viguroasă, poate penetra solul scarificat și mobilizat pe doar 10 cm, iar sistemul foliar poate intercepta la mătăsire 95% din lumina disponibilă)?
Schema de semănat. Distanța între rânduri de 50 cm a mărit producţia cu 1 -1,5 t/ha.
Distanța dintre rânduri are efecte diferite asupra producţiei, în funcţie de potențialul de producţie al parcelei. De exemplu, în 2007, la Universitatea de Stat din Kansas, Statele Unite, s-a obsevat următoarea corelație: când potențialul parcelei a fost de peste 11 t/ha, micșorarea distanței dintre rânduri a mărit producţia cu 1 t/ha, iar când potențialul a fost de 7 t/ha, producţia a scăzut cu 1 t/ha.
Se verifică această ipoteză, dacă sporul de producţie a fost mai mic pe porțiunile neirigate de pivoți (în IMB întreaga suprafață de porumb se irigă cu pivoți .
Există probabil și alte explicații. În experiențele de la INCDA Fundulea (Tianu 1984), reducerea distanței între rânduri la 50 cm a micșorat producţia cu 6%, deși potențialul de producţie al parcelei era ridicat (14 t/ha).
Cei care ar dori să adopte această tehnologie, ar vrea poate să afle dacă se poate stabili un nivel al producţiei/suprafeței de la care reducerea distanței între rânduri devine profitabilă.
Pentru fiecare problemă, există mai multe soluții tehnice. Vi le vom prezenta pe rând în postările viitoare, după discuțiile din cadrul ședințelor APPR. Tot atunci se vor discuta aspecte legate de adâncimea de semănat, de utilizarea biostimulatorilor (microorganisme, aminoacizi, extracte din plante, melasă sau zahăr), care măresc producţia sau încarcă doar ”nota de plată”.
Facebook Comments