Chiar și în cazul celor mai prietenoase tehnologii cu mediul, așa cum sunt numite în mod eufemistic tot felul de constrângeri cu rost și fără rost, tot există un pic de competiție între fermieri și „mama natură”.
De aici și dorința de a obține producţii cât mai mari, motiv de mândrie pentru fermierii care excelează la diferite culturi. Prin anii 80 ai secolului trecut, unii cultivatorii de grâu francezi aveau ca obiectiv intrarea în „clubul celor 100 de chintale”, adică să se numere printre cei care recoltau peste 100 q (10 t/ha) la grâu.
Concursurile de recoltă între fermierii din multe țări sunt un real mijloc de îmbunătățire a performanțelor tehnice și economice din exploatații.
Din acest motiv, APPR a inițiat un concurs intitulat „Porumbul de aur”, deschis membrilor săi. Unul din principalele obiective ale asociației este de a transforma concursul într-un instrument de comunicare între fermieri cu privire la cele mai eficiente tehnologii aplicate.
Sunt încă prea puțini participanți la concurs pentru a avea o dezbatere privind cele mai eficiente tehnologii aplicate în cadrul competiției.
Pe de altă parte, tehnologiile folosite de câștigătorii concursului sunt uneori prea complicate pentru a fi preluate integral de majoritatea fermierilor.
Din aceste motive, Porumbul de aur este mai degrabă un trofeu decât o lecție de tehnologie. Și așa cred că trebuie să rămână.
Cum s-ar putea adapta tehnologiile complexe prezentate la Porumbul de aur?
Când a câștigat Porumbul de aur în 2016 cu 18,9 t/ha la irigat, echipa de specialiști din IMB condusă de Lucian Buzdugan a folosit o tehnologie foarte complexă. Cum este aproape ireproductibilă în alte condiții, membrii APPR ar trebui să valideze fiecare în condițiile lor de câmp verigile tehnologice importante din modelul IMB, pentru a-și elabora propriile itinerare tehnice.
Să luăm câteva exemple:
1. Aportul solului în azot mineral. În ultimii 2 ani, fermierii care au determinat cantitatea de azot mineral din sol înainte de semănat, au avut surpriza să găsească cantități de 100-150 kg N/ha. Fiecare fermier ar trebui să știe cât azot mineral este în sol în momentul semănatului. Altfel, riscă să risipească cantități mari de azot (100-150 kg N/ha).
2. Densitatea. Pentru o producţie de 18,9 t/ha densitatea în IMB a fost de 72.000 plante/ha. În 2016, în concursul organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din Statele Unite, pentru o producţie medie de 15 t/ha, densitatea a fost de 96.500 plante/ha cu 76-79 cm distanța dintre rânduri. Pentru producții record înregistrate la acest concurs, valorile au fost următoarele:
a. În 2014 producţia de 31,6 t/ha a fost obținută cu 128.000 plante/ha cu o distanță medie între rânduri de 91 cm (rânduri gemene/twin rows).
b. În 2016, noul record mondial de 32,4 t/ha a fost obținut cu o densitate de 138.000 plante/ha, distanța dintre rânduri fiind de 38 cm.
Fiecare cultivator de porumb poate întâlni în exploatația sa multe aspecte interesante, benefice sau nu plantelor de porumb.
Aceste particularități trebuie cuantificate în producţie, fie prin recoltare, fie prin evaluarea producţiei. De exemplu, anul acesta mai mulți fermieri au observat un aspect diferit al plantelor de porumb în funcţie de premergătoare. Când aceasta a fost rapița, o parte din plantele de porumb aveau un colorit specific carenței de fosfor.
Concluzii
A. Porumbul de aur este un concurs care susține competitivitatea membrilor APPR.
B. Producţiile mari obținute de câștigătorii trofeului se datorează în mare parte utilizării unor tehnologii complexe, foarte performante.
C. Adaptarea/optimizarea celor mai importante verigi tehnologice din variantele câștigătoare, se poate face numai dacă fiecare membru APPR validează prin recoltare sau evaluare în ferma proprie variațiile acestora.
D. Observațiile din fiecare fermă vor constitui reperele pentru elaborarea tehnologiilor particularizate pentru fiecare membru APPR.