Horia-Victor Hălmăjan, Stelian Folică
Producții mari la rapiță se pot obține acum cu densități ce par mici, între 20-30 p/mp, cu condiția ca plantele să fie uniform distribuite. Răsărirea și apoi creșterea uniformă este avantajată de utilizarea semănătorilor de precizie. Dacă fermierii nu au semănători de precizie care pot lucra cu distanțe între rânduri de 40-50-60 cm, sunt nevoiți să folosească variantele cu 70-80 cm, utilizate la porumb și floarea-soarelui. Cristian Isvoranu a obținut la Sfințești jud. Teleorman o producție de 5,5 t/ha, pe 100 ha, folosind sămânță de la Bayer calibrată, „drajată”, cu MMB mare, semănată cu NX-M, Monosem, 70 cm între rânduri, dar numai pe sole bine aprovizionate cu apă și azot.
Nelu Voinea remarca faptul că fermierii care au nevoie de informații trebuie să caute sfaturi avizate la consultanți sau să accepte riscul dat de expunerea printr-o o solicitare pe Facebook. De pe rețelele sociale pot primi rezultate punctuale, obținute în condiții specifice dar nespecificate, care pot face mai mult rău decât bine. De aceea, informațiile trebuie foarte bine selectate. (Glia strămoșească).
Varianta cu consultanți este cea mai sigură. Dar din păcate, doar în alte țări. Noi nu suntem încă pregătiți mental pentru a plăti consultanța profitabilă. În primul rând pentru că este poate destul de greu de găsit, dar ea există.
Din acest motiv ne-am propus să vă oferim filtre de utilizare pentru informațiile pe care le considerăm importante. Ele pot aduce profit sau pierderi, în funcție de modul în care acestea sunt înțelese sau aplicate.
Vom analiza sumar alegerile tehnologice de anul trecut ale lui Cristian Isvoranu, un tânăr agronom, care i-au adus producții de 4,5 t/ha la neirigat și 5,5 t/ha la irigat, pe o suprafață de ha, în comuna Sfințești, jud. Teleorman.
Rotația. A ales grâul. Se recoltează devreme, ar fi putut semăna o cultură intermediară, cel puțin pe suprafața irigată. Deocamdată, experimentează pe suprafețe mici amestecuri cu leguminoase.
Managementul resturilor vegetale: probleme posibile la o cantitate mare de paie, de 9 t/ha. Acestea au împiedicat efectuarea corectă a prașilelor.
Nu sunt boli comune și nici aceleași specii de dăunători, se pot reduce cantitățile de produse pentru protecția plantelor, conform cerințelor Pactului verde european.
Pregătirea patului germinativ A folosit o schemă de semănat cu 70 cm între rânduri, care are câteva avantaje, dar are două cerințe foarte restrictive: nu se pot folosi distanțele între rânduri de 70 sau 80 cm, dacă sola nu este foarte bine aprovizionată cu apă și azot.
Din acest motiv, patul germinativ a fost pregătit în iulie și semănatul s-a făcut în 4 septembrie, după o ploaie de 45 l.
Pentru a avea umiditate suficientă, ultimele suprafețe semănate au fost cele irigate
Dezmiriștirea pentru a întrerupe capilaritatea, a încorpora o parte din paie pentru a începe descompunerea lor și pentru a stimula apariția samulastrei și germinația semințelor de buruieni.
Nu s-a făcut o dezmiriștire mai adâncă, pentru a nu se încorpora o cantitate prea mare de paie, care ar putea determina foamea de azot la plantele de rapiță.
In noile GAEC uri sunt interzise arăturile de vară ca ogor. În condiții speciale se poate ara pe maxim 15% din suprafața fermei. Arătura va fi efectuată cu maxim 2 săptămâni înainte de semănat, fapt ce poate duce la eventuale probleme legate de uniformitatea patului germinativ în lipsa apei.
Decompactare la 30 cm. Răcina pivotantă a rapiței poate absorbi cantități suficiente de apă cu nutrienți pe timp de secetă, numai dacă lungimea rădăcinilor depășește 40 cm adâncime.
Decompactoarele „scarifică” solul pe o adâncime asemănătoare cu o arătură adâncă, favorizând astfel creșterea în adâncime a pivotului.
Toate lucrările se încheie cu tăvălugire, inclusiv semănatul, pentru a mări descompunerea paielor, și refacerea capilarității.
Fertilizarea cu azot. La dr 70 cm, sola trebuie să fie bine aprovizionată cu azot. Producția scontată este de peste 4, t/ha la neirigat. Azotul necesar pentru 4 t/ha este de cca. 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha).
Această valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific este se pare ceva mai ridicat (65 kg N/tonă) decât cel din Codul de bune practici de noi (51 kg N/tonă, Borlan și colab. 1994).
Fertilizarea se face pe baza analizelor agrochimice, care au arătat o bună aprovizionare cu fosfor mobil și medie cu azot. Doza de îngrășăminte aplicate trebuie să completeze aportul solului, pentru a atinge valoarea necesarului de azot.
Aportul solului este compus din azotul rezidual în cantitate de 36 kg N/ha, care a rămas de la cultura premergătoare de grâu, pentru că nu a putut fi imobilizat de către microorganisme. Când producția la planta premergătoare este mare, crește și azotul rezidual.
În timpul vegetației, din materia organică a solului se mineralizează câteva zeci de kg de humus. Din analizele agrochimice, rezultă că se pot mineraliza anual câte 40 kg N. Aportul solului este în acest caz este de 76 kg N/ha (36 kg N/ha + 40 kg N/ha).
Doza aplicată este alcătuită din două tipuri de fertilizare starter (DAP și microgranulate) și uree, în total 172 kg N/ha.
160 kg/ha de DAP (29 kg N/ha și 74 kg P2O5/ha), au fost poziționate la 3 cm sub și 3 cm lateral de rând, în timp ce 21 kg/ha îngrășăminte microgranulate 16:40 (3,36 kg N/ha + 8,4 kg P2O5/ha) au fost aplicate pe rând cu semințele.
140 kg N/ha sub formă de uree au fost aplicate primăvara. De regulă se recomandă ca dozele mai mari de 100 kg N/ha să se aplice fracționat.
Plantele de rapiță au avut la dispoziție cca. 250 kg N/ha (76 kg N/ha din sol și 172 kg N/ha din îngrășăminte chimice)
Semănatul. Ce condiții trebuie îndeplinite:
Densitatea care poate asigura interceptarea a 95% din radiația solară. Densitatea variază în limite foarte largi. Datorită capacităţii mari de ramificare, la soiurile utilizate înainte de 1990, nu se obţineau diferenţe semnificative de producţie în intervalul de densitate cuprins între 35 – 160 plante/mp sau între nome de semănat de 4,5 -11 kg/ha.
Într-un material publicat în Oleoscope, nr. 83/2005, specialişti francezi recomandă păstrarea culturii începând cu densităţi cuprinse între 5 – 10 plante/mp, iar cei englezi, de la 5pl/mp.
Producțiile mari la rapiță se obțin acuma cu densități mici, dar sigure de 25-35 pl/mp.
O regulă generală pentru rapiță. Oricare ar fi densitatea, pe metrul liniar trebuie să fie cel mult 10-15 plante.
Uniformitatea răsăririi este esențială la densitățile (foarte) mici. Depinde de vreme și de calitatea semănatului. A semănat în 4 septembrie după o ploaie de 45 l/mp. În 4 zile au răsărit toate plantulele. A început cu sola neirigată. La irigat a aplicat 3 udări de 280 mc/ha doar toamna.
Semănătoarea. În timp ce în urmă cu 20-30 de ani fermieri din toată lumea mai semănau încă până la 80-100 b.g.l/mp, producători de rapiță francezi semănau 15 boabe/mp cu semănătoarea de precizie la 50 cm între rânduri .
Rapița se poate semăna la 12,5-37,5 cm între rânduri cu semănătorile de cereale. Și nu sunt diferențe semnificative. Se mai poate semăna cu distanța între rânduri de 45-50 cm cu semănători de precizie, folosite și la sfecla pentru zahăr sau (floarea-soarelui 60 cm distanța între rânduri). Și în ultimul rând, la 70-80 cm cu semănătoarea de precizie pentru porumb.
Fermierii care au semănat rapița la 70 cm între rânduri au făcut-o din mai multe motive. Au semănători de precizie la care nu se poate varia distanța între rânduri și nu doresc să se complice semănând în două treceri, pentru a reduce distanța între rânduri la jumătate.
Cristian Isvoranu are o relație excelentă cu reprezentanții Monosem, care i-au furnizat discurile speciale pentru semănat rapiță și cu Bayer care i-a pus la dispoziție semințe calibrate și „drajate”.
Informații suplimentare (HVH, MBS)
Rotația produselor pentru protecția plantelor.
Trebuie optimizată rotația erbicidelor, fungicidelor și insecticidelor pe aceeași solă. Pentru a nu apărea fenomene de rezistență, se evită utilizarea produselor din aceeași clasă și cu același mod de acțiune. Observații: Dacă vorbim de gliphosat, trebuie folosite dozele recomandate de către producator, subdozările duc în prima faza la toleranțe din partea unor buruieni ca mai apoi să apară rezistențe la doze normale. Atunci singura soluție este folosirea altor formulări sau alte substanțe active omologate.
Din cauza cantității mari de paie nu s-a putut prăși, dispărând astfel un argument destul de important pentru utilizarea controlului mecanic al buruienilor. A folosit un erbicid preemergent și un antigramineic cu doză mică, iar în primăvară a folosit un alt antigramineic și un produs împotriva buruienilor cu frunză lată.
Rotația hibrizilor pe aceeași solă. La revenirea pe aceeași parcelă a rapiței după 2-5 ani în cadrul rotației, hibrizii de rapiță nu trebuie să aibă același tip de rezistență la Phoma.
Azotul necesar pentru o producție 4 t/ha este de cca. 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha). Această valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific la actualele cultivare este se pare ceva mai ridicat (65 kg N/tonă) decât cel din Codul de bune practici (51 kg N/tonă), Borlan și colab. 1994).
Formula de calcul pentru azotul rezidual este:
N rez kg/ha= Pp 9 t/ha * 26,5 kg N/t *0,15 = 36 kg N/ha
în care Pp este producția plantei premergătoare,
Csp, consumul specific al plantei premergătoare, grâul în cazul de față este de 26,5 kg/tonă,
iar krem are valoarea 0,15 pentru neleguminoase şi 0,35 pentru leguminoase: (Cod bune practici 2005).
Prezența paielor în cantități mari la suprafața sau în straturile superficiale ale solului poate îngreuna semănatul semințelor mici, așa cum sunt cele de rapiță, in acest caz se recomanda semănatul cu semănători dotate cu row cleaner( curățitoare de rând).
Facebook Comments