Pentru a stimula creșterea rapidă și constantă a producţiei, Asociația Producătorilor de Porumb din Statele Unite organizează din anul 1965 un concurs național pentru stabilirea celor mai mari producţii obținute în cadrul a 6 sau 7 categorii tehnologice. Pe o suprafață de cel puțin 4 ha pe variantă, fermierii și consultanții lor, care sunt în mod obligatoriu și de la firmele de semințe, încearcă tehnologii inovative pe care le vor aplica în anii următori pe suprafețe mai mari. Există pentru fiecare concurent o echipă de 3 supervizori (extensioniști de la universități, consultanți, specialiști din bănci etc.).
Ideea am putea-o prelua și noi. Se organizează atâtea evenimente legate de porumb, dar nu se finalizează cu o listă de hibrizi recomandați, sau măcar menționați pentru un anumit areal. Existența unor supervizori ar putea permite participarea mai multor fermieri la concurs. Iar la competiția APPR „Porumbul de aur”,, competiție distinctă. se înscriu mult prea puțini fermieri.
De câțiva ani am remarcat în concursul din Statele Unite o concurență acerbă între familiile (dețin mai multe ferme), Hula și Dowdy În anul 2010 a câștigat David Hula din Virginia cu 23,12 t/ha la irigat, cu o densitate de 100.000 plante/ha. Fertilizarea a făcut-o numai pe baza analizelor de sol și de plantă. A utilizat 340 kg N/ha, 88 kg P2O5/ha și 200 kg K2O. La semănat, ca îngrăşământ starter (lateral și sub rândul de seminţe a folosit un produs cu formula 60:30:0, cu conținut de sulf, zinc și bor și 15 l îngrăşământ lichid plasat pe rândul de seminţe. În fenofazele de 5 și 12 frunze a încorporat azotul lângă rând.
În 2011 David Hula a obținut 28,93 t/ha, iar Randy Dowdy 22,8 t/ha.
În 2013 David Hula a realizat 28,5 t/ha.
În 2014 recordul mondial a fost doborât de Randy Dowdy cu 31,6 t/ha.
Solul nu este unul fertil (bulgăros, printre cele mai slabe din stat), care pierde apa foarte rapid. Spune că înainte de prânz este prea umed, iar după prânz este prea uscat. De aceea a trebuit să folosească doze foarte mari de îngrăşăminte: 560 kg N/ha, 224 kg P2O5/ha şi 448 kg K2O/ha plus microelemente. Fiind doze atât de mari, aplicarea a fost făcută fracţionat: la pregătirea patului germinativ, starter, apoi încorporat lângă rândul de plante în vegetaţie, odată cu apa de irigaţie şi prin aplicare avio, în funcţie de analizele foliare efectuate săptămânal. Zincul a fost aplicat inclusiv la seminţe.
De mai mulţi ani utilizează densităţi foarte mari (128.000 plante/ha în 2014). De multe ori însă, răsar doar 70% din seminţele semănate. În 2014 toate plantele au răsărit într-un interval de 24 de ore (o ploaie de 10 mm a „topit” bulgării din jurul seminţelor). Fermierul consideră că plantele care răsar cu întârziere mai mare de 24 de ore decât vecinele lor, devin „buruieni”, deoarece pe știuleții lor se formează numai 25% din numărul de boabe posibile. A semănat cu viteză mică în rânduri gemene (twin rows) la 91 cm între rânduri.
În 2015 David Hula a recoltat 33,4 t t/ha
În 2016 a câștigat Randy Dowdy cu 32,4 t/ha. Este de remarcat faptul că a folosit o densitate de 138.000 plante/ha, distanța dintre rânduri fiind de 38 cm.
În 2017 David Hula a depășit din nou recordul mondial, ducându-l la 34 t/ha.
Iată un rezumat al itinerarului tehnic înregistrat în 2016.
Elementul tehnologic | 2016 | |
Media tuturor participanților | Media câștigătorilor la nivel național* | |
Producţia medie (t/ha) | 15 | 23,5 |
Densitatea (plante/ha) | 84.000 | 81.000 |
Densitatea la recoltare (plante/ha) | 96.500 | 100.000 |
Cea mai utilizată distanța între rânduri (86 % din total) | 76-79 cm | |
Doza de azot (kg N/ha) | 221 | 348 |
Doza de fosfor (kg P2O5/ha) | 64 | 95 |
Doza de potasiu (kg K2O/ha) | 64 | 200 |
Au fertilizat cu microelemente (% din numărul participanților) | 37% | 33% |
Au fertilizat cu gunoi de grajd (% din numărul de participanți) | 15% | 33% |
Au aplicat azot toamna (% din numărul de participanți) | 16% | 11% |
Au aplicat azot primăvara înainte de semănat (% din numărul de participanți) | 53% | 22% |
Au aplicat azot primăvara la semănat (% din numărul de participanți) | 43% | 61% |
Au aplicat azot în vegetație (% din numărul de participanți) | 53% | 67% |
Fertilizează starter (% din numărul de participanți) | 61% | 83% |
Fertilizează prin împrăștiere la suprafață (% din numărul de participanți) | 50% | 66% |
Încorporează azotul la aplicarea în vegetație (% din numărul de participanți) | 72% | 51%. |
Aplică azotul prin fertirigare (% din numărul de participanți) | 13% | 33% |
Analize de sol | 59% | 83% |
Premergătoare porumb | 26% | 22% |
Premergătoare soia | 61% | 78% |
Premergătoare grâu | 5% | 0% |
Alte premergătoare | 6% | 0% |
Cea mai mare producţie la neirigat, în toate sistemele de lucrare a solului, 5.181 participanți | 21,8 t/ha | |
No till/strip-till irigat, 1.222 participanți | 32,72 t/ha |
*18 (câte 3 câștigători la 6 categorii)
Concluzii. O producţie de 15 t/ha a fost obținută în medie cu:
- 96.500 plante/ha și 76-79 cm distanța dintre rânduri,
- 221 kg N/ha și cca. 64 kg/ha pentru fosfor și potasiu.
- Azotul s-a aplicat fracționat, toamna, înainte de semănat, la semănat și în vegetație, prin încorporare și fertirigare.
- Cele mai folosite premergătoare sunt soia și porumbul.