Concursurile profesionale sunt din păcate, surse de informații insuficient folosite. Se dă doar învingătorilor ce este a lor, adică felicitări, și aproape nimic fermierilor, adică informații insuficiente despre modul în care au fost obținute rezultatele premiate.
Rezultatele ies în față, iar tehnologiile, cele de care depind rezultatele, rămân în umbră, adică necunoscute. Și e păcat.
În Statele Unite, Asociația Producătorilor de Porumb organizează anual un concurs de producție la câteva categorii tehnologice: irigat, neirigat, no till, strip-till, arat etc. Parcela de concurs este de cel puțin 5 ha. Ierarhizarea se face la nivelul fiecărui stat și apoi pe scară națională.
O parte dintre câștigătorii la nivel național, sunt intervievați pentru a-și face cunoscute atuurile tehnice care le-au permis să obțină cele mai mari producții.
Participarea la concurs este motivată de faptul că fermieri, uneori foarte tineri, de cel puțin 16 ani, au șansa să discute cu cei mai buni fermieri din zonă și să afle ce funcționează și ce nu funcționează în fermele acestora. Au posibilitatea să învețe și să-și îmbunătățească performanțele.
Participarea la concurs oferă, de asemenea, cultivatorilor un stimulent pentru a încerca noi practici pe câteva hectare și pentru a decide dacă le vor extinde pe suprafețe mari. Iată câteva exemple.
Plasarea îngrășămintelor starter se face de o parte și alta a rândului de plante.
Îngrășămintele lichide diluate cu apă s-au aplicat pe rând cu sămânța.
Plantula care răsare cu întârziere devine o „buruiană”. De aceea toate plantulele trebuie să răsară pe parcursul primelor 24 de ore zic unii, sau a 10 unități termice utile (Tmax+Tmin)/2 – 10, (cam 2 zile după 20 aprilie la Fundulea). Temperatura la 5 cm adâncime trebuie să fie peste 13. o
După ce în condiții de concurs a obținut producții mai mari la densitățile ridicate, a mărit densitatea și la culturile comerciale din fermă.
Pentru a avea polenizarea asigurată, grupează în semănătoare câte 2 hibrizi cu înflorire apropiată. De aceea, uneori are în cultură până la 20 de hibrizi.
Aplică pe vegetație câte 2,2 kg/ha zahăr granulat de 6 ori într-un sezon, pentru a da energie plantelor și a reduce presiunea insectelor (?).
Investește în echipamente care măresc eficiența lucrărilor efectuate. Deoarece în cordonul porumbului plouă mult și o parte din azot se pierde prin denitrificare și levigare, pentru fracționarea mai eficientă a dozei de azot se folosesc echipamente care permit aplicarea târzie a azotului cu maximă eficiență De exemplu „Y drop”,vezi foto, care aplică îngrășămintele lichide cu azot pe sol.
Aplicarea azotului la porumbul înalt
Redescoperirea fungicidelor. Francezii susțin că rezistența genetică a porumbului reduce importanța fungicidelor, dar ploile dese din Statele Unite favorizează apariția bolilor, de aceea unii fermieri aplică câte 2-3 fungicide (de regulă cu unul mai mult decât recomandările de până acum).
Reducerea distanței între rânduri la 38 cm și în anii cu insolație mai mică.
Folosirea fertilizării cu doză variabilă pentru amendamente, fosfor și potasiu.
Inspectarea săptămânală sau la 3-4 zile a întregii suprafețe cultivată cu porumb, pentru a lua foarte repede măsurile care eventual se impun.
Desigur, aceste informații trebuie prelucrate și eventual adaptate. Dar sunt interesante, nu-i așa?
Ce se întâmplă la concursurile organizate în România?
La Porumbul de aur, organizat de APPR cele mai interesante „secrete” de învingător, au fost „divulgate” de Lucian Buzdugan. Unul dintre ele, cred că ar fi trebuit mai mult comentat. Se referă la faptul că, analiza solului făcută în martie pe solele unde urma să fie semănat porumbul, a arătat valori de 150 kg N/ha, mult mai mari decât cel estimat de o analiză de sol obișnuită.
Un alt tip de concurs din România este cel organizat de Saaten-Union. Deoarece acesta are acesta are ca obiectiv major profitabilitatea pe hibrizii de rapita, de exemplu elaborarea celei mai profitabile tehnologii – inputuri si producții, de exemplu elaborarea celei mai profitabile tehnologii, i s-ar putea adăuga obiective complementare, cum ar fi elaborarea celei mai „durabile” tehnologii. Tehnologiile mai puțin profitabile la rapiță, ar putea fi importante la nivelul întregii rotații. De exemplu, în toate locațiile unde s-a organizat concursul, proprietarii terenului au „risipit” fonduri pentru fertilizare, fiind singurii care au avut grijă de solul lor, dl. Lămureanu fiind de exemplu singurul care a fertilizat și cu potasiu, iar Hans Poulsen, gazda concursului de la Cocora, a fost singurul care a vizat o creștere rapidă a conținutului de fosfor într-un sol mai slab aprovizionat în acest element. Chiar dacă aceștia au pierdut puncte la capitolul profit, au menținut/crescut fertilitatea solului.
Curios, dar cele mai eficient concursuri care pot transmite informații utile fermierilor lor sunt „olimpiadele” organizate de majoritatea companiilor.
„Olimpiade”, deoarece de multe ori este suficient să participe la o discuție sau să utilizeze o tehnologie personalizată realizată de echipele de vânzare sau tehnice de la Corteva, Alcedo și toți ceilalți, care vine la pachet cu cele mai potrivite inputuri. O discuție „durabilă” cu Vicențiu Cremeneanu, Andrei Ciocoiu, Patrick Valmary, Patrick Lafon, Florin Guloiu și mulți alții, poate rezolva o problemă pe o parcelă, sau deschide ochii pentru o altfel de abordare tehnologică .
„Campionatele” sunt în schimb o marcă distinctă Pioneer. Campioni sunt declarați fermierii care depășesc producțiile medii din zonă. Iar cel mai bun lucru la acest concurs este că fiecare autoproclamat campion (producțiile obținute sunt raportate de către fermieri, nu sunt cântărite de către „arbitri”), își prezintă tehnologia folosită.