Am fost destul de uimit să aflu că fenomenele climatice extreme, reduc în proporții apropiate producția scontată de porumb în Statele Unite: cu 33% ploile în exces și cu 37% seceta însoțită de arșiță.
Clic aici pt Exces de umiditate
Lucrul cel mai interesant este modul în care a fost calculată „pierderea”. Nu s-a apelat la modele matematice care să analizeze corelația dintre producție și datele climatice din ultimii 30 de ani, ci s-au calculat pe baza, țineți-vă bine, a primelor de asigurare pentru secetă și inundații, asociate cu analize statistice riguroase.
Ce efecte pot avea ploile în exces asupra fertilizării cu azot?
Steve Butzen, managerul informațiilor agricole la Pioneer în Statele Unite, a găsit următoarele conexiuni între multele ploi și azotul aplicat la porumb.
- Aplicat toamna. Dacă se poate, mai ales azot amoniacal sau uree, deoarece sunt mai greu levigabile, dar și așa, numai împreună cu inhibitorul de nitrificare N-Serve. Mai sunt și alte produse cu eficacitate mare, dar nu toate!
- Primăvara, la pregătirea patului germinativ, cu condiția ca aplicarea azotului să nu lungească perioada de semănat în afara epocii optime. În multe regiuni din Statele Unite, epoca de semănat este strict delimitată de ploile care permit semănatul numai în perioade destul de scurte. Dacă întreaga cantitate de azot se aplică înainte de semănat, doza se mărește pentru a compensa pierderile de azot.
- Odată cu semănatul. Este o metodă sigură, deoarece nu este puternic afectată de vreme, așa cum este în cazul fertilizării la pregătirea patului germinativ, sau în timpul vegetației. Totuși, mărimea dozei poate fi un factor limitativ în ceea ce privește funcționarea semănătorii (greutatea prea mare a îngrășămintelor și a echipamentului de distribuire la semănători cu zeci de secții). Doza aleasă, plasarea îngrășământului și sortul folosit (doza de uree la 5 cm lateral și sub rândul de semințe), nu trebuie să afecteze germinația semințelor.
- Aplicarea fracționată în vegetație poate regla dozele de azot în funcție de volumul ploilor, pentru a nu afecta componentele de producție. Pentru a mări coeficientul de utilizare a azotului, trebuie să reducem dozele de azot, trebuie „să hrănim solul fracționat, cu lingurița”.
- Până la 6-8 frunze, plantele de porumb absorb 10 % din cantitatea de azot necesară.
Cum influențează apa și azotul componentele de producție?
Densitatea poate fi afectată de băltirile care persistă mai multe ore.
Numărul de rânduri pe știulete este determinat începând cu fenofaza V5 (5 frunze cu ligula vizibilă în Statele Unite și în jur de 8 frunze în Europa, unde se numără și frunzele răsucite din cornet). Procesul se încheie în V7.
Stresul impus de excesul de apă care are ca rezultat denitrificarea,
Specialiștii de la universitatea din Mississippi recomandă aplicarea a 10% din doza de azot la pregătirea patului germinativ, iar 30 de zile mai târziu, când plantele au depășit „genunchiul” (30 cm înălțime) , se aplică și restul.
Clic aici pt Exces de umiditate
Numărul de boabe/rând.
Și excesul de apă sau lipsa ei, pot provoca pierderi. Bob Nielsen de la Purdue University din Indiana, a prelevat câțiva știuleți de la plante din vetre cu băltiri și din zonele neafectate de excesul de apă de pe aceeași parcelă.
Stabilirea numărului de boabe /știulete este destul de tolerantă la cele două tipuri de stres, deoarece procesul se încheie 6-9 zile, pe parcursul a 2-3 stadii de creștere.
Știuleții de pe plantele afectate de băltiri erau cu cel puțin o săptămână în întârziere ca fază de creștere, dar numărul de ovule era același.
În cazul respectiv, s-a putut face următoarea demonstrație logică, Un știulete de pe plantele „sănătoase”, la o densitate de 80.000 plante/ha, cu 18 rânduri de boabe, formează 30 de boabe/rând.
Un știulete la care se formează 14 rânduri de boabe, are în mod obișnuit 35 boabe/știulete.
DACĂ presupunem că excesul de apă nu a fost într-atât de puternic încât să reducă densitatea, iar MMB a fost asemănătoare, observăm scăderi destul de mici de producție la plantele care au suferit de stresul provocat de excesul de umiditate.
Producțiile estimată ar fi 80.000 plante/ha * 18 rânduri *30 boabe/rând * 320 g MMB/1000/1000 = 13.824 kg/ha la plantele sănătoase
80.000 plante/ha * 14 rânduri *35 boabe/rând * 320 g MMB/1000/1000 = 12544 kg/ha la plantele afectate de băltiri.
Concluzii Nu putem spune care sunt pierderile cauzate de excesul de umiditate, deoarece:
- Nu știm care este procentul de polenizare. Știm că polenul nu este eliberat când paniculul este ud și nici nu poate fi spălat de ploi de pe stigmate (mătase).
- Nu știm dacă procentul de boabe avortate înainte de umplerea boabelor nu este mai mare la plantele afectate de băltiri.
- Nu știm dacă plantele din cele două categorii, sănătoase și afectate de exces de umiditate au aceeași MMB.
- A rămas suficient azot în sol, după pierderile prin levigare și denitrificare pentru realizarea producției planificate.