Prin aplicarea strategiei De la fermă la consumator în Uniunea Europeană, se vor reduce dozele de îngrășăminte cu 20% și se vor micșorează pierderile de nutrienți cu 50%.
Instinctiv, ne-am opus, deoarece considerăm că noi folosim cantități mici de inputuri, tehnologiile noastre durabile sunt mai degrabă ecologice decât convențional-intensive.
Comisia Europeană colaborează cu statele membre pentru a dezvolta un plan integrat de acțiune în materie de gestionare a nutrienților.De aceea ar trebui să fim atenți la argumentele pe care le folosim la negocieri.
În mod obișnuit, gradul de chimizare a agriculturii se exprimă prin cantitatea de îngrășăminte ce revine unui hectar din terenul arabil. Dacă facem o ierarhie în acest domeniu, utilizând anuarul FAO, observăm că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 40 kg N/ha de teren arabil (8,686 milioane ha în 2018).
Dar nu este nimic nou sub soare! Din 1961 până în 2018, în 33 de ani cantitatea de azot pe terenul arabil nu a depășit 40 kg N/ha. Cele mai mari valori s-au întâlnit între 1981 și 1984, în jur de 90 kg N/ha. Între 2015 și 2018 au fost „repartizate” 40 kg N/ha pe terenul arabil,
În Franța de exemplu, în 2018 erau „alocate” 124 kg N/ha, pe 18,126 milioane ha de teren arabil.
În anul 2018, an fabulos pentru producția agricolă din România, conform datelor FAO s-au recoltat 18.66 milioane tone de porumb de pe 2.443.950 ha, cu o producție medie de 7.637 kg/ha. Cantitatea de azot folosită în agricultură a fost de 344.311 tone.
Mare producția, puțin azotul!
Azotul provine din sol și din îngrășăminte. Deocamdată nu știm cu exactitate nici cât oferă solul, nici cât folosește planta.
Dacă solul oferă suficient azot pentru ca 60 kg N/ha să fie absorbite de către plantele de porumb, atunci, pentru 1 ha cu producția medie de 7,6 t/ha, doza de azot, formată din îngrășăminte chimice este de 188 kg N/ha, atunci când consumul specific este de 27,5 kg N/tonă.
Dacă reevaluăm consumul specific la 22 kg N/t, doza va fi de 135 kg N/ha.
Diferența este de 53 kg N/ha (188-135 kg N/ha), care poate fi considerată o economie sau o risipă, depinde din ce unghi privim lucrurile. Ea este dată de valoarea prea mare, se pare a consumului specific. La 2,44 milioane hectare cultivate în 2018 cu porumb, risipa ar fi de 129.320 tone, adică 38% din totalul de 341.311 tone de îngrășăminte cu azot aplicate în anul respectiv.
Dacă reevaluăm însă oferta solului, putem avea următoarele date.
La Fundulea, în experienţele de lungă durată, în varianta nefertilizată, producţia medie pe 40 ani a fost de 4,94 t/ha (Antohe ş.a. 2005).
În anii cu evoluţie climatică favorabilă culturii porumbului, în varianta nefertilizată, producţiile de boabe ajung la 5,1-6,6 t/ha (Antohe ş.a. 2005).
Să luăm producția maximă din acest caz, de 6,6 t/ha, obținură doar cu azotul din sol.
Din cele 7,637 t/ha scădem 6,6 t/ha și ne rămân 1,037 t/ha, care trebuie obținute numai cu îngrășăminte chimice. În acest caz dozele sunt de 36 kg N/ha pentru consumul specific de 27,5 kg N/tonă și de 29 kg N/hala consumul specific de 22 kg N/tonă
Modul de calcul este descris mai jos
Pentru o tonă de semințe, plantele de porumb consumă 27,5 kg N, după Codul de bune practici agricole. În Franța și Statele Unite se folosesc valori între 19 și 23 kg N/tonă, în funcție de mărimea producției.
Pentru calcularea dozei de azot (DN), folosim o formulă Arvalis simplificată.
DN= [Producția medie (tone/ha) *Consum specific (kg/t) -60]/0,8
60 = azotul absorbit din sol de către plantele de porumb, exprimat în kg.
0,8 = coeficientul de utilizare al azotului din îngrășăminte.
Doza de azot necesară pentru producția medie de 7,637 t/ha este de:
DN = 7,637*27,5 – 60)/0,8 = 188 kg N/ha.
DN == 7,637*22 – 60)/0,8 = 135 kg N/ha.
O risipă de 53 kg N/ha (188 -135kg N/ha), din cauza unei valori prea mari a consumului specific? Firmele autorizate care pot face analizele agrochimice și planul de fertilizare, vor folosi întotdeauna aceleași valori care sunt recomandate și în Codul de Bune Practici Agricole, 27,5 kg N/tonă.
Concluzii. Dacă nu vom face experiențe în câmp cu analize de sol și plantă, nu vom ști cu exactitate cu ce doză de azot putem obține o anumită producție!