S-a vorbit mult despre secetă și irigații anul acesta. Doar o vorbă să mai spun și eu despre acest subiect!
Ca să obținem producţii satisfăcătoare și profitabile, trebuie ca fermierii să aibă la dispoziție hibrizi cu potențial mare de producţie, atât în condiții de stres hidric cât și în condiții favorabile. Din fericire avem deja acești hibrizi.
Trei hibrizi Optimum AQUAmax de la Pioneer, „nemuritorul ”Olt și un hibrid HD de la Dekalb sunt (printre) cei mai bine vânduți hibrizi de porumb din România, datorită potențialului mare de producţie în condiții de stres hidric. Hibrizii noi sunt mai toleranți la secetă o perioadă mai lungă de timp și au o reziliență mai mare (recuperează mai rapid la revenirea ploilor), decât hibrizii ceva mai vechi (Perspectives Agricoles, februarie 2020). Din acest motiv hibrizii Optimum AQUAmax sunt descriși ca având un avantaj de producție de 5% peste cei mai buni hibrizi, în condiții de secetă excesivă și 3% avantaj de producție peste cei mai buni hibrizi testați, în condiții normale de cultură.
Fermierii au nevoie și de tehnologiile specifice condițiilor de stres hidric.
Ca să elaborăm tehnologii profitabile, trebuie să avem date corecte, aduse la zi, mai ales dacă vrem să practicăm agricultura de precizie. Noi avem mai ales informaţii orientative. Necesarul de apă al plantelor irigate trebuie stabilit corect.
J.P. Renoux (Le mais 2014), afirmă că în Franţa, alegerea unui hibrid dintr-o grupă mai timpurie de maturitate reduce nevoia de apă doar cu 10 mm.
Pentru a putea da astfel de răspunsuri, stresul hidric este studiat în Franţa și cu ajutorul serelor mobile (vezi fotografia sere mobile). Acestea protejează automat experiențele de ploaie și controlează astfel perioadele și graduările de stres hidric aplicate parcelelor de testare din câmp.
Fermierii francezi vor iriga cu norme de udare stabilite în funcţie de evapotranspirația măsurată sau estimată. sere mobile
Ceva mai complex este modul în care irigă fermierii americani din statele Indiana și Michigan, care fac parte din Cordonul porumbului.
Varianta A. Fermierii care vor să irige află valoarea evaporației din stațiile meteo proprii sau regionale. Într-o zi de iulie obișnuită, evapotranspirația medie este de 4,8 mm/zi. Această valoare se multiplică cu un coeficient de cultură, Kc, care în cazul porumbului este de 1,2. Deci evapotranspirația în cultura de porumb este de 5,8 mm/zi și 40,5 mm/săptămână. Într-o săptămână răcoroasă și cu cer acoperit de nori evapotranspirația este de 35,56 mm, iar când este cald și uscat, evapotranspirația ajunge la 50,8 mm.
Varianta B. Folosind datele de la o rețea formată din aproape 90 de stații meteorologice, se transmit fermierilor informaţiile despre evapotranspirația înregistrată în precedentele 5 zile și estimările pentru următoarele 5 zile.
Pentru a face irigarea cât mai profitabilă, fermierii aplică norme de udare pentru 5-6 zile, de obicei între 25 și 32 mm, deoarece crește eficiența utilizării apei cu 2,5 mm, față de varianta cu două jumătăți de normă. Folosind o singură udare, se reduce evaporarea apei din covorul vegetal, indiferent de mărimea normei de udare.
Cei care folosesc pivoți trebuie să aplice norme mici de udare dacă infiltrarea apei se face cu greutate.
Informații suplimentare
Bîlteanu (2003) consideră că porumbul este o plantă rezistentă la secetă (pe perioade scurte, precizează Velican 1964), deoarece are un consum de apă redus, coeficientul de transpirație variind de la 246 la 589, un sistem radicular foarte dezvoltat și are capacitatea de se adapta la condițiile de secetă prin reducerea suprafeței de transpirație.
Acest lucru se realizează prin răsucirea limbului determinată de pierderea apei din numeroasele celule buliforme care se găsesc în epidermă pe fața superioară a frunzelor.
Când este suficientă umiditate, celulele buliforme sunt pline cu apă și mențin limbul întins.
Când este secetă sau procesul de transpirație este prea intens ele pierd apa, iar limbul se răsucește.
Fotografia de mai sus, pentru care îi mulțumesc lui Dorian IB, poate fi interpretată astfel:
- Sunt 2 hibrizi toleranți la secetă. Stresul hidric nu a început de mult, pentru că frunzele sunt în întregime verzi iar între hibrizi nu există diferențe de înălțime.
- Unul din ei, cel din dreapta, are frunzele răsucite toată ziua. Transpirația este redusă și ISF (indicele suprafeței foliare) este mic și din acest motiv se vor înregistra pierderi de producţie, deoarece fotosinteza se desfășoară cu intensitate scăzută. Dar dacă seceta se prelungește, consumul mic de apă s-ar putea să salveze plantele până la revenirea ploilor.
- Pentru producțiii mari, ISF trebuie să fie între 4-6 (40.000-60.000 mp/ha suprafață foliară).
- Celălalt hibrid își răsucește frunzele doar câteva ore după amiază. În acest caz producţia nu se reduce, dar dacă stresul hidric se prelungește, plantele vor consuma mai rapid rezerva de apă din sol.
- valoarea transpirației variază de la un hibrid la altul.
- În 2003, Bîlteanu scria că nu se poate cultiva porumb în zonele unde cad mai puțin de 150 mm de precipitații pe parcursul perioadei de vegetație.
- Dar în 2015, în Ialomiţa, s-au obținut 13 t/ha cu 140 mm în perioada de vegetație, probabil pe un sol cu aport freatic.
- În 1964 Velican calcula pe baza coeficientului de transpirație, că pentru o producţie de 3.000 kg/ha, porumbul are nevoie de 180-190 l/mp, dar de cca. 250-270 mm/mp precipitații, deoarece plantele folosesc doar o treime din precipitații. informația trebuie revizuită.
- În 2020 nu știm dacă lucrările solului practicate acum, culturile verzi, intermediare etc. încorporate primăvara reduc sau măresc coeficientul de utilizare al apei din precipitații, comparativ cu tehnologiile din anii 60 ai secolului trecut.
- Specialiștii de la Iowa State University au estimat în 2016 că pentru o producţie de 9,4 t/ha este nevoie de 406 mm din evapotraspirație, pentru 12,6 t/ha de 508 mm și de 559 mm pentru 15,7 t/ha. Estimările sunt făcute pentru regiunea din centrul statului Iowa. Evapotraspirația variază în limite foarte largi, între 1 și 10 mm/zi.
Tabel Rezultate de la ziua porumbului de la Orezu, judeţul Ialomiţa.
| Anul |
Precipitațiile (mm) |
Producția (t/ha) |
| 2014 | 275 | 9,6 |
| 2015 | 187 | 8,5 |
| 2017 | 442 | 12,4 |
| 2018 | 293 | 12,2 |
| 2018 | 293 | 11,9 |
| 2019 | 227 | 12,5 |
Nu putem utiliza pentru estimarea evapotranspirației date din experiențe unde intervin mai mulți factori necunoscuți: fertilizarea cu azot temperatura etc.
De ce afectează stresul hidric producţia?
- Producţiile sunt mari dacă plantele au la dispoziție suficientă apă pentru evapotraspirație, deoarece:
- Producţia se formează dacă are loc fotosinteza.
- Fotosinteza este procesul prin care plantele folosesc dioxidului de carbon din atmosferă şi apa absorbită din sol pentru a produce glucoză şi oxigen.
- Absorbția apei de către rădăcini, transportul ei prin vasele lemnoase și evaporarea prin stomate (90%), cuticulă și lenticele se numește transpirație.
- Din apa absorbită de plante, până la 99,5% este eliminată sub formă de vapori prin transpirație
- Apa din sol este consumată prin procese metabolice, prin transpirație de către plante (70-90%) și prin evaporație de la suprafața solului (30-10%).
Întrebare. Vom putea folosi eficient apa din irigarea ce va să fie odată și o dată?