Producţii optime la porumb

Anul acesta a funcționat regula „produce cine are apă”. Din ploaie, din irigații sau din apa freatică.

În anii ce vor urma, profitul va depinde mult mai mult de tehnologia aplicată, de relația dintre elementele tehnologice.

În Statele Unite, un grup de universitari și cercetători au propus o nouă abordare a tehnologiilor. Se așteaptă ca producțiile mari, profitabile și prietenoase cu mediul, să se obțină prin optimizarea relațiilor dintre d elementele tehnologice, iar fermierii vor trebui să combine două sau mai multe practici agricole.

O parte din aceste optimizări trebuie făcute între hibrizi și câteva aspecte tehnologice. Care sunt cei mai doriți hibrizii de fermieri?

Un răspuns în funcţie de sacii vânduți în ultimii 3 ani este acesta: cutărică Pioneer și iar Pioneer, Olt, cutărescu Dekalb, cutare Pioneer, apoi KWS…

De ce nu am dat numele hibrizilor Pioneer, Dekalb sau KWS? Pentru că nu contează numai potențialul lor de producţie, care este mare, nimic de zis și destul de des în aceeași ordine, ci contează mai ales extensia și consultanța pentru materializarea potențialului de producţie, realizate de echipele tehnice și de vânzare ale companiilor mai sus citate.

Altfel spus, s-ar putea ca diferențele dintre hibrizi să nu fie foarte mari când sunt comparați în vitrine, deoarece potențialul lor de producţie este uniformizat  de cerințele  diferite față de densitate, fertilizare, apă etc., dar profitul va fi mult mai mare la hibrizii cumpărați de la companiile care vor vinde la pachet seminţe și consultanță.

Iată câteva informaţii care au nevoie de consultanță specială despre hibrizii folosiți.

  1. În Florida (probabil fără stres hidric):
    • Producţia cea mai mare (10,3 t/ha), utilizând o doză de azot de 90 kg N/ha,  a fost obținută la o densitate de 90.000 plante/ha. La densitatea de 30.000 plante/ha s-au obținut 7,4 t/ha, iar la 60.000 plante/ha, 9,5 t/ha.
    • Sporul de producţie de 800 kg/ha (10,3 t/ha – 9,5 t/ha), a costat un plus de 34.000 b.g./ha.
    • Majoritatea fermierilor din România ar alege varianta de mijloc, cu densitatea de 60.000 plante/ha, pentru a diminua efectul unui posibil stres hidric, când plantele nu suportă densități mari.
    • Cea mai mare producţie din experiență (14,5 t/ha) a fost obținută cu 90.000 plante/ha, când s-a fertilizat cu 270 kg N/ha. Această variantă este neeconomică pe solurile fertile, ar putea fi de luată în calcul doar pe solurile ușoare cu aport minim al solului: 14,5 t/ha * 20 kg N/t (consum specific) = 290 kg N/ha.
  2. În Colorado, hibrizii au răspuns în mod diferit la creșterea dozei de azot.
    • Cu 180 kg N/ha, hibridul A a realizat o producţie de 14 t/ha. La doza de azot de 250 kg N/ha producţia a scăzut la 13,8 t/ha.
    • Hibridul B la aceleași doze de azot, a realizat producţii de 14,2 t/ha și 16,4 t/ha.
  3. În Virginia, pe un sol slab aprovizionat cu fosfor și potasiu, dacă se aplică numai fosfor, producţia crește cu 190 kg/ha. Când se fertilizează numai cu potasiu, sporul este de 4700 kg/ha iar când se administrează P și K, producţia crește cu 6300 kg/ha. Cum la noi nu prea se fac analize agrochimice și suntem convinși că este destul potasiu în sol, nu există riscul să obținem sporuri atât de mari aplicând potasiu.
  4. Concluzii:
    • Primul lucru care trebuie stabilit când se elaborează o tehnologie este mărimea producţiei planificate.
    • Recomandările pentru fertilizare pe care le fac firmele care efectuează cartările/analizele agrochimice, țin seama, de cele mai multe ori de producţiile „visate”/dorite de fermieri, dar nerealizabile deocamdată, ceea ce determină cheltuieli nejustificate.
    • O propunere: la media producţiilor din ultimii 3 ani normali se adaugă 1500 kg/ha.
    • Se mai adaugă câte 1000-1500 kg/ha de fiecare dată când se realizează producţia planificată.
    • Hibrizii reacționează diferit la densitate și la doza de îngrăşăminte.
    • Dacă nu vom ști răspunsul fiecărui hibrid la interacțiile cu elementele tehnologice, nu vom putea elabora tehnologiile optime pe care ni le dorim.
    • În scurt timp, piața seminţelor va fi dominată de companiile care vor vinde la pachet seminţe și consultanță.
    • Fermierii care vor folosi hibrizi „necunoscuți”, riscă să obțină profituri mici: fie vor cheltui prea mult pentru inputuri fără răspuns în producţie, fie nu vor valorifica pe deplin potențialul lor de producţie.
Facebook Comments