Mi-a atras atenția siguranța cu care un tânăr fermier din judeţul Olt, Costi Stan, a conchis într-o postare pe FB, că diferența de producţie, de 5000 kg/ha (8000 kg/ha vs. 3000 kg/ha), dintre hibrizi din grupa FAO 340, produși de firme diferite, care au fost semănați în aceeași solă cu aceeași tehnologie, s-ar datora exclusiv geneticii: „restul comentariilor sunt de prisos!”
Prima impresie a fost aceea că această concluzie a fermierului este un exemplu clar de conformism naiv, destul de răspândit de altfel printre fermierii cu mai puțină experiență. Acceptând ierarhia stabilită de piață și de publicitate, i s-a părut normal că hibrizii de la compania aflată pe locul 2 la vânzările de seminţe de porumb, Bayer, sunt mai productivi, negăsind vreo influență tehnologică pentru diferențele de producţie, foarte mari de astfel, de 5000 kg/ha.
Costi Stan are dreptate parțial . Cât de frecvente sunt diferențele de producţie atât de mari între hibrizi?
Trebuie să ținem seama de faptul că rezultatele au fost obținute pe aceeași parcelă cu aceeași tehnologie. Seamănă foarte mult cu condițiile în care au fost realizate testările APPR (www.apprs.ro). Observăm în rezultatele anului 2019, că în toate locațiile există diferențe destul de mari între cea mai mare și cea mai mică producţie. Dacă analizăm diferențele din cele mai apropiate locații de testare de judeţul Olt de unde este fermierul, aflăm că la Moțăței Gară judeţul Dolj diferența a fost de 4461 kg/ha, între P9415 de la Corteva (FAO 340), cu 10654 kg/ha și Livorno (FAO 330), cu 6193 kg/ha.
La Caracal, judeţul Olt, diferența a fost de 3502 kg/ha, între P8834 (FAO 310), de la CORTEVA, cu 12901 kg/ha și Manacor (FAO 300), cu 9399 kg/ha.
La Furculești judeţul Teleorman, diferența a fost de 4289 kg/ha (11966 kg/ha vs. 7677 kg/ha), între 2 hibrizi martor APPR din grupa FAO 340.
Concluzia 1. Pot exista diferențe mari de producţie între hibrizi, indiferent de condițiile pedoclimatice și tehnologice.
Dar Costi Stan e supărat. Rău de tot. Trei hibrizi Dekalb au realizat pe 25 ha o medie în jur de 8 t/ha, iar pe cealaltă jumătate a solei, a recoltat 3 t/ha, folosind un hibrid de la o altă companie. Pentru ultima oară! Supărat că echipa tehnică a companiei de seminţe nu i-a răspuns la apelul insistent făcut pentru a afla cauza pentru care formarea boabelor a fost afectată numai la hibridul lor, s-a hotărât să întrerupă colaborarea cu firma respectivă, mai ales că Syngenta, Bayer și Corteva au avut rezultate bune în zonă.
Promisiunea unui discount substanțial la sămânţa pentru anul viitor nu i-a schimbat hotărârea.
În zona în care se află ferma, neafectată puternic de secetă, anul acesta, cele mai bune rezultate le-au avut hibrizii Syngenta, din grupa 400 FAO, care au ajuns până la 10 t/ha.
Concluzia 2. Costi Stan a ales singur hibridul buclucaș, ceea ce nu a fost o idee foarte bună. Bazându-se pe rezultate anterioare mulțumitoare obținute cu hibrizii firmei respective, a ales un hibrid pe care nu-l cunoștea suficient. Anul trecut, producţia medie obținută în testările din zonă, a fost în jur de 11 t/ha, doar cu câțiva saci mai mică decât cea a celor mai productivi hibrizi testați din grupa FAO 340, P9415 de la Corteva și Orpheus de la Syngenta.
Profitul ar mai putea crește
Atent și bine informat, Costi Stan este mulțumit cu producţiile obținute. Deși și-a dat seama de importanța ei, încă nu a făcut o analiză agrochimică. De aceea, poate a aplicat și prea mult azot la porumbul după lucernă.
De ce nu se pot evita situațiile asemănătoare?
Să recapitulăm: pentru a asigura polenizarea, Costi Stan a semănat 4 hibrizi din grupa FAO 340 pe o parcelă de 50 ha. Cei 3 hibrizi Dekalb cultivați pe 25 ha, au avut o dezvoltare normală, cu o producţie medie de 8 t/ha.
Producţia celui de al patrulea hibrid a fost de doar 3 t/ha, din cauza faptului că s-au format boabele numai la baza rahisului. Fermierul a observat faptul că mătasea apărută este foarte scurtă. De fapt, majoritatea stigmatelor nu a ieșit dintre pănuși și n-au putut fi fecundate. Cauzele pot fi multiple: temperaturi prea mari sau prea mici în perioada de înflorire, secetă, nutriție minerală defectuoasă cu fosfor și potasiu și probabil anumite sensibilități genetice. Pe care nu le recunoaște nimeni și pe care fermierii nu le pot demonstra. Din acest motiv nu am menționat niciun nume, al companiei sau al hibridului.
Pentru a vedea aspectul știuleților la maturitate, dați clic pe linkul de mai jos.
