Sunt multe informaţii interesante despre greșelile tehnologice ce se pot face la cultura rapiţei. Puține dintre ele conțin și soluții pentru evitarea lor. Să încercăm dară!
Hibrizii, trebuie aleși de fermieri?
Voci autorizate din domeniu, afirmă că o alegere corectă a hibrizilor se poate face dacă fazele critice sub aspect biologic nu se suprapun cu perioade frecvente cu stres climatic, dacă sunt toleranți la factorii de stres biotic (boli) și abiotic (la secetă şi la iernare), dacă au o bună capacitate de ramificare etc.
Așa este, dar fermieri nu pot diferenția hibrizii în funcţie de aceste criterii. Ele sunt de natură calitativă și le lipsește aspectul cantitativ, la îndemâna fermierilor.
Fermierul poate alege hibrizii utilizând informaţiile din cataloagele editate de companiile de seminţe sau de distribuitori, din confidențele tehnice ale vecinilor, din testări, simpozioane etc.
Dar recomandarea „live” a companiilor de seminţe este mai bună!
Am rămas cu o imagine emblematică a acestui lucru. Un articol despre nutriția porumbului de pe un site de consultanță Pioneer din Statele Unite, începea cu o frază de genul „ajuns la parcelă, reprezentantul local Pioneer vă va spune ce hibrid se potrivește condițiilor locale și cum trebuie fertilizată sola”.
De ce se poate întâmpla acest lucru și în România?
Din discuțiile avute cu Andrei Ciocoiu și Cosmin Ciobotaru (Corteva) am aflat următoarele informații. Sistemul de vânzare – consultanță pentru produsele Pioneer și tehnologiile care se aplică la hibrizii Pioneer se bazează pe cca. 75 promotori, coordonați de 11 directori zonali de vânzări . Promotorii sunt implicați în promovarea/vânzarea produselor din portofoliul Corteva, și de asemenea sunt persoanele responsabile pentru înființarea loturilor demonstrative de rapiță, realizarea observațiilor în perioada de vegetație și bineînțeles tot ei sunt cei ce se ocupă de recoltarea acestor loturi, conform unor norme interne foarte bine definite. Prin urmare, aceștia vizitează pe parcursul unui ciclu de vegetație de cel puțin 8 ori (sau chiar mai mult, in funcție de necesitate), loturile semănate cu hibrizii Pioneer și discută cu fermierul aspectele biologice și tehnologice ale culturii de rapiţă din zona respectivă.
Lanțul informării nu are nicio verigă slabă. Dacă apare un lucru pe care promotorul nu îl poate explica, ceilalți colegi din zonă, directorii regionali, Andrei Ciocoiu responsabilul Corteva pentru cultura de rapiță în Romania și Rep. Moldova, și dacă este cazul, colegii lor din străinătate , îl ajută să rezolve sau măcar să explice problema, așa cum a fost în cazul atacului de mană la floarea-soarelui. Astfel, in 2019, urmând acest lanț (pornind de la sesizările promotorilor – directori de vânzări – responsabil pentru cultura de floarea-soarelui – specialiștii de la centrul de cercetare din Sevilla), a fost identificată o noua rasă de mană a florii-soarelui în Romania, mai virulentă decât rasa 714. Această rasă, cunoscută de mai mulți ani în Franţa, a apărut și în Bulgaria și Ungaria. Conștienți de pericolul pe care îl reprezintă, ungurii au omologat fungicidul Lumisena de la Corteva, ca singurul mod de control chimic al rasei .
Promotorii nu pot îndeplinii unele dintre criteriile calitative de alegere a hibrizilor. De exemplu, nu vor putea spune (uneori) dacă hibridul recomandat de ei formează sau nu primordiile florale în perioadele de secetă din zonă, dar au o bază de date valoroase cu rezultate de producţie ale hibrizilor, care au fost cultivați în regiune.
Mai mult sau mai puțin asemănător, toate companiile de seminţe pot face, de cele mai multe ori la o scară mai mică, această operație de recomandare a hibrizilor în cunoștință de cauză.
La Pioneer lucrurile merg ceva mai bine, din moment ce PT 264 este, al doilea an consecutiv, cel mai vândut hibrid de rapiță în România. M-a impresionat „sinceritatea tehnologică” a tuturor celor cu care am discutat despre calitățile hibrizilor și aș dori să menționez în mod deosebit pe Patrick Lafon (Maisadour), Ion Voinea (KWS), Florin Guloiu (Euralis) și bineînțeles, echipa Corteva, cu care am o relație specială.
Componentele de producţie
Din descrierea în cataloage a mai multor hibrizi, rezultă faptul că ramificarea puternică a tulpinii este un avantaj major pentru producţie.
În orice caz, este mai ușor de numărat ramificațiile decât silicvele sau boabele.
Și totuși, nu ramificațiile reprezintă cel mai important indicator al potențialului de producţie.
Când recoltele depășesc 5 t/ha, în Franţa și Regatul Unit se consemnează densități de 45 b.g./mp și 30 plante/mp la recoltare dar se pot obține producţii mari și cu 30 b.g./mp și 15 plante/mp la recoltare.
Numărul boabe/mp trebuie să fie în jur de 100.000. În Franţa pentru producţii mari trebuie să se formeze peste 8.000 silicve/mp. Nr. mediu de boabe în silicve este destul de mic, de 10-12.
• În Anglia însă, pentru 6,4 t/ha a fost nevoie de 121.000 seminţe/mp și de MMB de peste 5 g.
• Pentru aceasta însă, temperaturile din timpul umplerii boabelor ar trebui să nu depășească 30-35 oC, pentru a avea o perioadă mai lungă de umplere a boabelor.
În lucrarea sa de disertație din acest an, masterandul ing. Vlad Andrei Enache a comunicat următoarele valori determinate la 2 hibrizi, cu producţii între 4200-4500 kg/ha:
- Densitatea: 45-46 plante/mp
- silicve/plantă : 103-114
- seminţe/silicvă: 20
- MMB: 4,5-4,9
Concluzii: se alege compania, nu hibridul!
- Ar trebui să existe o listă cu hibrizii recomandați. Aceștia au un potențial de producţie cel puțin egal cu cel al unor martori, aleși dintre hibrizii cu cele mai bune rezultate de producţie. citeste aici
- Alegeți 1-2 companii cu cele mai bune rezultate din zonă. Stabiliți împreună cu reprezentantul lor hibrizii și tehnologiile folosite pentru fiecare parcelă.
- Pe fiecare solă semănați o fâșie cu alt hibrid pe care îl testați.
- Dacă este cazul, anul viitor schimbați hibridul, eventual cu companie cu tot. Cei care vând un produs, trebuie să-și asume recomandarea lui.
- Fermierii trebuie să aleagă hibrizii, dar bazându-se mult mai mult decât în prezent pe recomandările asumate de promotorii sau pozițiile echivalente de la companiile de seminţe și/sau distribuitori.
- Atât fermierii, cât și distribuitorii ar trebui să cunoască influența tehnologiilor aplicate asupra componentelor de producţie, pentru a optimiza itinerarele tehnice. Din acest motiv trebuie să determine valoarea componentelor de producţie. Lucru deloc ușor! CETIOM a elaborat ghiduri practice pentru cei care doresc să facă determinări la plantele oleaginoase: eșantionarea, prelevarea probelor, modul de calcul etc.
Astfel, s-ar putea afla în ce condiții ramificarea puternică mărește producţia față de varianta martor sau o micșorează.
- Componentele de producţie au o influență variabilă asupra recoltei. Un cercetător german considera în 2000 că că numărul de silicve/plantă este factorul determinant pentru producţia de seminţe. Un grup de cercetători din Turcia a găsit că MMB este factorul determinat pentru nivelul producţiei, iar număr de seminţe are un rol secundar.
- Am putea folosi și noi un astfel de reper, de exemplu număr silicve/mp, dar numai după ce elaborăm o metodologie de determinare a acestora.
În urmă cu 20 de ani, găsisem în literatura de specialitate următoarele valori
Componentele randamentului | Literatură | ||
Densitatea (plt/m2) | >30 | ||
Nr. ramificaţii pe plantă | 2,5-4 | ||
Nr. ramificaţii pe m2 | 130-190 | ||
Nr. silicve pe tulpina principală | 40 – 60 | ||
Nr. silicve pe ramificaţii | 15 – 35 | ||
Nr. silicve pe m2 | 4.000 – 12.000 | ||
Nr. seminţe pe silicvă | 9 – 16 | ||
Nr seminţe pe m2 | 70.000 -85.000 | ||
MMB | 4, 5 – 5 | ||
Producţia (kg/ha)
(Nr. seminţe/plantă x densitatea x MMB |
3500 – 4000 |
65 plante/m2 x 100 silicve/plantă x 12 seminţe/silicvă x 4,5 g MMB = 3510 kg/ha